Angajatorii cauta diverse metode a se proteja impotriva scurgerilor de informatii confidentiale, insa legislatia muncii nu ii ajuta aproape deloc in acest sens.

Foarte multe firme ii pun pe salariati sa semneze o clauza de confidentialitate la inceputul relatiei contractuale, prin care acestia se angajeaza sa plateasca o suma considerabila (de regula intre 25.000 si 50.000 euro) daca nu respecta statutul confidential al datelor cu care lucreaza.
 

Insa, putini angajati si chiar angajatori stiu ca aceste clauze de confidentialitate sunt lovite de nulitate, potrivit interpretarilor date pana acum Codului Muncii si deciziilor luate de instanta.
 

"Instanta considera ca o astfel de clauza contravine art. 38 din Codul Muncii, conform caruia salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Se considera ca angajatorul isi impune vointa in fata angajatului atunci cand il pune sa semneze clauza de confidentialitate si ii limiteaza astfel drepturile", explica avocatul Nicolae Scorei, Managing Partner al firmei de avocatura Scorei si Asociatii.
 

Potrivit avocatului, firmele sunt total neprotejate impotriva scurgerilor de informatii, in conditiile in care legea interzice introducerea oricarei clauze penale (clauza prin care se estimeaza inca de la inceput valoarea prejudiciului adus companiei).
 

Singura modalitate a unei societati de a avea castig de cauza in instanta este sa solicite plata unor daune-interese pentru repararea prejudiciului adus de angajat.
 

"Practic, este un cerc vicios, deoarece este foarte greu de evaluat prejudiciul adus de divulgarea informatiilor. Nu ai acces la impactul pe care acestea il au in piata, nu poti face o expertiza valabila", arata Nicolae Scorei. Pe de alta parte, nici clauza penala nu este corecta intrucat suma stabilita poate fi disproportionata in raport cu valoarea informatiilor.
 

Unele firme sau institutii acorda sporuri de confidentialitate tocmai pentru a stimula fidelitatea si responsabilitatea angajatilor. Insa nici in aceasta situatie justitia nu protejeaza angajatorii, care isi pot cel mult recupera in instanta sumele oferite.
 

Chiar daca firmele sunt lipsite de masuri reale de protectie in fata dezvaluirii de informatii confidentiale, angajatii pot fi totusi obligati sa plateasca daune companiei, cu conditia ca angajatorul sa probeze fapta si sa estimeze corect prejudiciul.