Explozia pietei tabletelor si a telefoanelor inteligente a determinat angajatii din companii sa fie in permanenta conectati la sarcinile de serviciu. tehnologia a facut ca viata personala si cea profesionala sa nu mai poata fi delimitate ca odinioara, iar angajatii trebuie sa traseze limite clare intre cele doua si sa invete cand sa spuna stop. De parca ar putea.

Diana are 32 de ani si uraste telefonul sotului. El lucreaza de ani buni in vanzari intr-o multinationala din industria tutunului. Slujba ii cere insa sa fie mereu conectat si sa intervina in rezolvarea problemelor atunci cand apar, pentru a evita pierderile. „Telefonul lui de serviciu suna si in concediu, uneori la ore inumane. Imi amintesc perfect ca intr-o vacanta a sunat si la sase dimineata, cand ne-am trezit toti cei din camera de hotel, inclusiv cel mic. Mailurile vin indiferent de ora si chiar daca nu trebuie dat un raspuns fiecarui mesaj, e bine sa le citeasca in caz ca apare ceva important.“ Jobul Dianei este complet diferit de al sotului sau. Nu a primit de la serviciu nici telefon, nici tableta, nici laptop si isi respecta timpul liber. „Cred ca sunt singura din cercul meu de prieteni care nu poate verifica adresa de e-mail de la serviciu de pe telefon. Si cred ca e mai bine asa“, povesteste Diana.

Dupa cresterea constanta a gradului de penetrare a telefoanelor inteligente, de aproape 40% in prezent pe piata locala, fenomenul conectarii 24 de ore din 24, sapte zile din sapte, a devenit de actualitate si in Romania, iar granita dintre job si timpul liber s-a subtiat considerabil. Tema echilibrului intre viata personala si munca privea pana nu de mult doar managerii de top si industria de consultanta, a caror activitate profesionala se desfasura la birou, uneori pana tarziu in noapte, insa, odata plecat, angajatul era liber si greu de gasit, dupa cum isi aminteste consultantul Sergiu Negut. Desi ar fi trebuit sa le faca viata mai usoara, tehnologia a reusit contrariul. „Timpul personal s-a contractat, timpul de lucru a ajuns sa fie oricare timp mort, iar fiecare minut liber poate fi folosit pentru munca. Cred ca peste jumatate dintre posesorii de smartphone ne citim e-mailul (inclusiv de business) sistematic in timpul liber, seara si in weekend, ca adesea citim si scriem mesaje inainte de culcare, dimineata la trezire si chiar si in trafic, asteptand la semafor“, explica Negut.

Este si cazul lui Tudor, un tanar de 26 de ani angajat ca programator in industria telecom. Isi tine mereu mobilul aproape pentru ca raspunde de functionalitatea serviciului de relatii cu clienti, iar alertele pot veni oricand. Cel mai recent s-a intamplat duminica dupa-amiaza, cand se afla in tren in drum spre Bucuresti: „Nu e niciun motiv de bucurie sa primesti laptop sau smartphone de la serviciu, fie el si iPhone6 sau Samsung Galaxy S5. Pe loc ti se pare wow, dar intelegi repede ca asta inseamna ca programul tau nu se va mai termina niciodata la sase seara. Niciodata“. A trebuit sa se conecteze de pe smartphone pentru a limita efectele problemei, dar apoi a muncit si de acasa ore bune la rezolvarea situatiei. Pentru timpul muncit in afara orelor de program, primeste zile de concediu. Realitatea arata insa ca are zece zile de concediu reportate de acum trei ani, timp liber pe care l-a vazut doar intr-un fisier Excel.

Mai grav este, dupa Sergiu Negut, faptul ca mentalitatile s-au schimbat, iar angajatilor li se pare mai firesc sa rezolve lucrurile in timp real decat sa astepte pana a doua zi la birou, cand vor fi ocupati. „Treptat, treptat, ajungem sa muncim mult mai mult decat cele opt sau zece ore de odinioara, ajungem sa fim in continuare conectati in weekend si in vacante, ajungem sa nu mai delegam toata autoritatea pentru ca nu mai suntem niciodata cu totul plecati. Ajungem sa traim microsecvente de munca si de relaxare in asa-zisul timp liber.“ Si, spune consultantul, ajungem chiar sa ne placa, pentru ca la urma urmei e decizia noastra cum facem aceasta intretesere.

Angajatii romani, mai ales cei din companii de talie mare, primesc de la angajatori dispozitive portabile, incercand simultan sa ii recompenseze, dar si sa li se creasca productivitatea. Un studiu InsightExpress realizat in 15 tari la cererea companiei Cisco arata ca sapte din zece specialisti in resurse umane cred ca angajatii apartinand Generatiei Y pot indeplini sarcinile mai rapid daca li se permite folosirea dispozitivelor mobile si aplicatiilor, in loc de desktopuri, laptopuri sau notebookuri. Studiul vorbeste si despre aparitia cuvintelor superangajat, insemnand un tanar capabil sa foloseasca patru dispozitive pentru a-si exercita meseria, fata de o medie de doua aparate in prezent, dar si supertaskers, adica persoane capabile sa realizeze mai multe activitati simultan. Interesant este ca, desi un sfert dintre angajati au declarat ca firma la care sunt angajati le permite sa lucreze de acasa, cei din Generatia Y, nascuti intre 1980 si 2000, prefera sa fie prezenti fizic in cladirea companiei.

Ar fi primul semn ca tinerii vor sa li se respecte viata privata, o atitudine complet opusa fata de generatia X, a celor nascuti in perioada 1960-1980, care apreciaza mult mai mult sa lucreze de oriunde. Un punct comun al celor doua generatii, X si Y, este acela ca prefera programe flexibile, fiind dispuse in schimb sa lucreze la ore neobisnuite. Carlos Dominguez, vicepresedinte al companiei Cisco, spune ca cei mai multi angajati nu salveaza vieti, asa ca inchiderea telefonului sau lipsa unui raspuns la un e-mail „nu va duce la sfarsitul lumii“ - „Lucrurile trebuie facute in proportii corecte, orice exagerare a numarului de ore lucrate nu va duce la nimic bun. Sfatul meu pentru toti angajatii este sa gandeasca. Par mereu ocupati sa faca lucruri, dar la fel de important este sa te opresti din cand in cand si sa gandesti“.

Psihologul clinician Andreea Enache avertizeaza ca limita intre acasa si birou trebuie stabilita de la bun inceput in momentul angajarii, in functie de aspiratiile fiecaruia: „Exista profesii care, prin excelenta, sunt extrem de solicitante si presupun o disponibilitate a angajatului mult dincolo de limitele programului de tip 9-18. Este important ca inainte de a lua o decizie de angajare sa intelegem ce se asteapta de la noi si sa fim corecti cu noi insine referitor la cat de mult suntem dispusi sa ne implicam“. Ea admite insa ca multi angajati ajung in cativa ani sa oboseasca si sa se simta uzati, pana in momentul cand fericirea devine echivalenta cu libertatea de a inchide telefonul.

Pana la acel moment insa sistemul functioneaza, genereaza un plus de responsabilitate si de productivitate pentru companii, mai putin in cazurile cand se ajunge la burnout, tocmai pentru ca dispar vacantele si weekendurile si serile de adevarata deconectare. Angajatii nu au insa de ales, intrucat cei care nu se adapteaza disponibilitatii permanente, indiferent de ziua saptamanii sau de ora din zi, risca sa paraseasca repede compania, spune Sergiu Negut: „Chiar si cu riscul de burnout, preferam sa muncim. Presiunea coechipierilor e cea care de fapt impune modelul «muncim mereu». Daca acesta este modelul impus, devine o chestiune de timp pana cand cei care nu o fac ajung sa fie priviti cu neincredere, cu reticenta, si urca un numar de pozitii in lista de asteptare pentru rolul de viitor fost angajat“.