Multă vreme jobul a fost privit din punct de vedere tranzacțional. Un “proces” care s-a îmbunătățit de-a lungul anilor din perspectivă tehnologică, fluxuri organizatorice, metodologii, indicatori de performanță și așa mai departe. Este însă momentul să îl punem în lumina reflectoarelor din punct de vedere uman. Pentru că în spatele muncii în sine sau a unei funcții sunt emoții, gânduri, probleme, bucurii, relații, așteptări, conflicte, dorințe și o căutare a echilibrului. Sunt oamenii și sănătatea lor, pe care e important să o punem pe primul loc.

Organizația Mondială a Sănătății definește sănătatea mintală – o stare de bine în care o persoană este conștientă de propriile abilități, poate face față stresului vieții, este productivă profesional și contribuie la dezvoltarea comunității în care trăiește.

Este foarte important, deci, să fim bine mintal pentru a percepe munca și viața ca pe un dar, nu ca pe o corvoadă.

Pandemia însă ne-a forțat să vorbim deschis și să înțelegem că, în fața avalanșei zilnice de task-uri, lunga listă de to do, obiective de performanță, informații și situații complexe – suntem mult mai fragili decât ne-ar fi plăcut sau am vrea să credem…

“Mi-e rușine” începe ușor să se transforme în “aș vorbi cu cineva”, “nu am nimic” în “de ce mă simt așa?”. Oamenii au început să vorbească mult mai deschis despre stres, anxietate, depresie, oboseală cronică, insomnie, iar în fața cererii crescute din partea angajaților, companiile au început și ele să acorde o atenție din ce în ce mai mare subiectului.

Cum arată o strategia de sănătate mintală și emoțională pentru companii?

Fiecare experiență, task, interacțiune, schimbare, loc nou, ritm diferit, totul vine cu un bagaj de emoții, de sentimente. Plăcute sau neplăcute, fiecare cu un rol important în dezvoltarea și evoluția noastră.

Oricât am privi viața din două perspective, personală și profesională, ea este una. E un întreg. Ceea ce experimentăm pe plan personal ne influențează atitudinea, productivitatea și performanța de la job. Mediul de lucru și provocările cu care vine el, fie că e vorba de stres, lipsă de apreciere sau de încredere, probleme de comunicare sau management defectuos, ne însoțește și după ce se termină programul. Intervine în relațiile cu cei apropiați, în timpul pe care ni-l alocăm pentru noi și pasiunile noastre. De multe ori rămâne cu noi până a doua zi, când o luăm de la capăt.

O strategie de sănătatea mintală și emoțională pentru companii poate varia în funcție de nevoile și resursele specifice ale organizației, dar există câteva componente cheie care ar trebui luate în considerare în dezvoltarea acesteia. Iată câteva aspecte importante ale unei strategii de sănătate mintală pentru companii:

1. Educație și conștientizare: O strategie eficientă de sănătatea mintală și emoțională ar trebui să înceapă prin a promova educația și conștientizarea despre problemele de sănătate mintală. Acest lucru poate implica organizarea de sesiuni de formare sau prezentări despre sănătatea mintală, recunoașterea semnelor și simptomelor tulburărilor mintale și promovarea unei culturi a acceptării și sprijinului reciproc.

2. Evaluarea și intervenția precoce: Companiile ar trebui să ofere posibilitatea angajaților de a completa evaluări de sănătatea mintală și emoțională, astfel încât să se poată identifica și interveni în mod precoce în cazul unor probleme. Acest lucru poate implica colaborarea cu profesioniști specializați în sănătatea mintală și emoțională, care pot oferi servicii de consiliere și intervenții terapeutice.

3. Promovarea echilibrului între viața profesională și cea personală: O strategie de sănătatea mintală și emoțională ar trebui să se concentreze și asupra promovării unui echilibru între viața profesională și cea personală. Companiile pot implementa politici și programe care să sprijine angajații în gestionarea stresului, cum ar fi oferirea de flexibilitate în programul de lucru, promovarea timpului liber și a pauzelor regulate și stabilirea unor așteptări clare legate de orele de lucru.

4. Resurse și suport: Companiile ar trebui să ofere angajaților acces la resurse și suport în materie de sănătatea mintală și emoțională. Acestea pot include programe de asistență pentru angajați, care să ofere consiliere și sprijin în probleme legate de sănătatea mintală sau să faciliteze accesul la rețele de profesioniști specializați în domeniu.

5. Promovarea unei culturi de sănătatea mintală și emoțională : Este important ca companiile să creeze o cultură de sănătatea mintală și emoțională, care să susțină angajații să ia în considerare propriile nevoi și să încurajeze deschiderea și comunicarea. Acest lucru poate fi realizat prin promovarea unei comunicări eficiente, prin recunoașterea și sărbătorirea realizărilor angajaților și prin dezvoltarea unui mediu de lucru sigur și fără judecată.

Un loc de muncă sănătos este definit de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind “un loc în care angajații și managerii colaborează pentru a aduce o îmbunătățire constantă în ceea ce privește protejarea și promovarea sustenabilității locului de muncă, a sănătății, siguranței și stării de bine a tuturor angajaților, luând în considerare următoarele aspecte (bazate pe nevoile identificate):

- preocupări de sănătate și siguranță în mediul de lucru fizic
- preocupări de sănătate, siguranță și stare de bine în mediul de lucru psihosocial, inclusiv organizarea muncii și cultura organizațională
- resurse personale de sănătate la locul de muncă
- modalități de implicare în comunitate pentru a îmbunătăți sănătatea angajaților, a familiilor lor și a altor membri ai comunității.

Ce poate fi prevenit dacă există o strategie de sănătate mintală și emoțională în organizație?

O strategie de sănătate mintală bine implementată într-o organizație poate avea multiple beneficii și poate contribui la prevenirea diferitelor probleme de sănătate mintală și emoțională. Iată câteva exemple de probleme care pot fi prevenite sau reduse cu ajutorul unei strategii solide de sănătate mintală și emoțională într-o organizație:

1. Stresul și epuizarea: O strategie de sănătate mintală și emoțională poate ajuta la identificarea și gestionarea stresului în locul de muncă. Prin promovarea unui echilibru între viața profesională și personală, prin oferirea de resurse și suport pentru gestionarea stresului și prin dezvoltarea unui mediu de lucru sănătos și susținător, se poate preveni stresul excesiv și epuizarea profesională.

2. Tulburările de anxietate și depresie: Prin crearea unui mediu de lucru în care sănătatea mintală și emoțională este prioritizată și prin oferirea de resurse și suport adecvat, companiile pot contribui la prevenirea și reducerea tulburărilor de anxietate și depresie printre angajați. Prin promovarea conștientizării și educației în privința sănătății mintale și emoționale, se poate reduce stigma și se poate încuraja căutarea ajutorului profesional în cazul în care apar astfel de probleme.

3. Absenteismul și prezența redusă la locul de muncă: O strategie de sănătate mintală eficientă poate contribui la reducerea absenteismului și prezenței reduse la locul de muncă. Prin furnizarea de programe și servicii de sănătate mintală, prin crearea unui mediu de lucru favorabil sănătății mintale și prin promovarea unei culturi de sprijin și îngrijire, angajații se pot simți mai susținuți și pot avea o bună stare de sănătatea mintală și emoțională, ceea ce poate duce la o productivitate crescută și la o prezență mai constantă la locul de muncă.

4. Conflictul interpersonal și relațiile de lucru negative: O strategie de sănătate mintală și emoțională poate include și dezvoltarea abilităților de comunicare și gestionare a conflictelor. Prin promovarea unei culturi de comunicare deschisă, empatică și constructivă, se pot preveni conflictele dăunătoare și relațiile de lucru negative, contribuind la un mediu de lucru mai armonios și susținător.

5. Promovarea bunăstării și îmbunătățirea calității vieții angajaților: În cele din urmă, o strategie de sănătate mintală și emoțională poate ajuta la promovarea bunăstării generale și la îmbunătățirea calității vieții angajaților. Prin oferirea de programe și resurse care să sprijine dezvoltarea personală și profesională, echilibrul între viața profesională și personală și promovarea unui mediu de lucru sănătos, organizațiile pot contribui la creșterea satisfacției și fericirii angajaților. Un echilibru sănătos dintre muncă și viață personală va însemna lucruri diferite pentru noi toți. Nu este atât de mult despre a împărți timpul la jumătate între muncă și viața personală, ci despre a ne asigura că ne simțim împliniți și mulțumiți în ambele domenii ale vieții.

echipa ok, salarii mici

21.11.2024

oamenii di echipa

---

White Space

4.00

1 reviews

O experienta placuta, o rampa de lansare pt orice absolvent

21.11.2024

-mediu de lucru placut -posibilitati de a acumula cunostinte -sefi de nota 10 -sprijinul colegilor ...

---

Memory SRL

4.60

5 reviews

Se poate si mai bine

21.11.2024

Salarii ok Bonusuri consistente

---

Sport Vision

2.69

72 reviews

Ce ar putea însemna Emoțional First Aid ca parte din strategia de sănătate mintală și emoțională?

Emotional First Aid (Primul Ajutor Emoțional) reprezintă o componentă importantă a unei strategii de sănătate mintală și emoțională într-o organizație. Acest concept se referă la furnizarea de sprijin imediat și adecvat în cazul unei crize emoționale sau al unei stări de disconfort emoțional. Iată ce poate însemna Emotional First Aid ca parte a unei strategii de sănătate mintală:

1. Conștientizare și identificare: O strategie de sănătate mintală și emoțională ar trebui să promoveze conștientizarea și identificarea semnelor și simptomelor unei crize emoționale. Angajații ar trebui să fie educați cu privire la aceste semne și să fie încurajați să solicite ajutor atunci când au nevoie.

2. Deschidere: angajații să fie întrebați ce le-ar putea îmbunătăți acest echilibru, pentru că beneficiile unei vieți sănătoase sunt enorme și pentru companie. Să fie ascultați, oferindu-le un cadru liber de discuție și încurajati să nu își pună viața personală pe ultimul loc. Găsiți împreună soluții. Merită recomandat să se ajute întâi între ei, dar nu înainte de a-i asigura de tot suportul companiei pentru a-i ajuta să fie bine.

3. Disponibilitatea și accesibilitatea resurselor: Companiile ar trebui să ofere acces facil la resursele de sprijin emoțional, cum ar fi linii telefonice de asistență, servicii de consiliere, programe de asistență pentru angajați și materiale informative. Este important ca aceste resurse să fie bine promovate și cunoscute în cadrul organizației.

4. Formarea și pregătirea personalului: Angajații ar trebui să fie instruiți în ceea ce privește primul ajutor emoțional, astfel încât să fie capabili să ofere sprijin adecvat în cazul unei crize emoționale. Această formare poate include tehnici de ascultare activă, empatie, gestionarea stresului și oferirea de sprijin practic.

5. Suportul între colegi: O strategie de sănătate mintală și emoțională ar trebui să promoveze o cultură a sprijinului între colegi. Angajații ar trebui să se simtă în siguranță să împărtășească experiențele și să ofere sprijin emoțional reciproc. Acest lucru poate fi realizat prin programe de mentorat, grupuri de suport sau evenimente de construire a echipei care încurajează comunicarea și relațiile sănătoase.

6. Gestionarea crizelor: O strategie eficientă de sănătate mintală ar trebui să includă planuri de gestionare a crizelor pentru a răspunde prompt și adecvat în situații de urgență sau de criză. Aceste planuri pot include protocoale clare de acțiune, contacte de urgență și proceduri de intervenție.

Prin implementarea unei abordări de prim ajutor emoțional, organizațiile se pot asigura că angajații primesc sprijinul necesar în momentele dificile, reducând impactul negativ asupra sănătății mintale și creând un mediu de lucru mai sănătos și mai empatic.

 Ce riscă să piardă din vedere companiile focalizate exclusiv pe performanță sau mai puțin pe bunăstarea emoțională a angajaților lor? 

Nu toate poveștile sunt povești cu final fericit, nici când vine vorba despre anumite companii, nici când vorbim despre anumiți angajați. Dezechilibre apar tot timpul și în toate cazurile.

Companiile care sunt focalizate exclusiv pe performanță și neglijează bunăstarea emoțională a angajaților riscă să se confrunte cu mai multe probleme pe termen lung. Iată câteva riscuri asociate cu această abordare:

1. Scăderea productivității pe termen lung: Deși o abordare orientată spre performanță poate genera rezultate inițiale bune, neglijarea bunăstării emoționale a angajaților poate duce la epuizare și scăderea motivației pe termen lung. Angajații care se confruntă cu stres cronic și burnout pot avea o productivitate scăzută, iar rezultatele companiei pot suferi în consecință.

2. Absenteism și fluctuație ridicată a personalului: Lipsa unei atenții adecvate acordate bunăstării emoționale poate duce la creșterea absenteismului și a fluctuației personalului. Angajații care se simt epuizați, stresați sau nesatisfăcuți pot fi mai predispuși să absenteze frecvent sau să părăsească organizația în căutarea unui mediu de lucru mai sănătos și mai empatic.

3. Scăderea angajamentului și a loialității față de companie: Neglijarea bunăstării emoționale a angajaților poate duce la scăderea angajamentului și a loialității față de companie. Angajații care nu se simt sprijiniți și nu le este acordată atenția adecvată în ceea ce privește sănătatea lor mintală pot să-și piardă motivația și să fie mai puțin implicați în activitățile și obiectivele companiei.

4. Probleme de imagine și reputație: Companiile care sunt percepute ca neinteresate de bunăstarea emoțională a angajaților lor pot întâmpina probleme de imagine și de reputație. Astăzi, tot mai multe persoane sunt atente la cultura și valorile organizațiilor și aleg să lucreze cu companii care promovează un mediu de lucru sănătos și suportiv. Neglijarea bunăstării emoționale poate afecta capacitatea companiei de a atrage și de a reține talentele cheie.

Hai să creăm medii de muncă în care să fie ok ca oamenii să își dorească să fie bine și să le placă la job. Medii primitoare, care să faciliteze creșterea, dezvoltarea și împlinirea profesională. În care nu ne temem să spunem lucrurilor pe nume, să cerem ajutor. În care empatizăm cu nevoile celui de lângă noi, pentru că avem cu toții același obiectiv: să fim bine, personal și profesional.