Share
Cum ne protejăm de "gaslighting"
Câștigarea încrederii și manipularea emoțională sunt aspecte importante ale comportamentului de manipulare, iar "gaslighting-ul" reprezintă o formă extremă a acestora.
Gaslighting este un fenomen psihologic manipulativ în care o persoană sau un grup de persoane încearcă să submineze sau să distorsioneze percepțiile și realitatea unei alte persoane. Termenul provine din piesa de teatru din 1938, "Gaslight", scrisă de Patrick Hamilton, în care un soț își manipulează soția pentru a o face să creadă că este nebună. Fenomenul este caracterizat de o serie de tactici subtile și abuzive, menite să slăbească încrederea în propria capacitate de judecată a victimei.
Gaslighting este un termen folosit în psihologia de autoajutorare pentru a descrie o dinamică care poate apărea în relațiile personale (romantice sau parentale) și în relațiile la locul de muncă. Fenomenul implică două părți: „Gaslighter”, care prezintă cu insistență o narațiune falsă pentru a manipula și „Gaslighted”, care se luptă să-și mențină autonomia individuală.
Gaslighting-ul este diferit de dezacordul real în relație, care este atât comun, cât și important în relații.
Gaslighting se distinge prin faptul că:
- un partener ascultă în mod constant și ia în considerare perspectiva celuilalt partener;
- un partener neagă în mod constant percepția celuilalt, insistă că greșește sau îi spune că reacția emoțională este irațională sau disfuncțională.
Gaslighting-ul are loc de obicei pe o durată lungă și nu o singură dată. De-a lungul timpului, partenerul care ascultă poate prezenta simptome asociate adesea cu tulburări de anxietate, depresie sau stimă de sine scăzută. Gaslighting este diferit de conflictul relațional autentic prin faptul că o parte manipulează percepțiile celeilalte.
Principalele caracteristici ale gaslighting-ului includ negarea evidenței, trivializarea sentimentelor și experiențelor victimei, inversarea rolurilor și impunerea confuziei. Aceste tactici pot fi folosite într-o varietate de contexte, de la relațiile personale la mediul de lucru sau politic.
- Negarea evidenței:
Persoana care practică gaslighting-ul neagă sau minimizează evenimentele, faptele sau declarațiile care au avut loc. Acest lucru poate duce la îndoiala propriei realități a victimei.
- Trivializarea sentimentelor și experiențelor:
Gaslighter-ul poate minimiza sau discredita sentimentele și experiențele victimei, făcându-le să se simtă lipsite de importanță sau exagerate.
- Inversarea rolurilor:
Persoana care practică gaslighting-ul poate încerca să inverseze responsabilitatea, acuzând victima că este exagerată, sensibilă sau chiar abuzivă.
- Impunerea confuziei:
Gaslighting-ul implică, adesea, crearea unei atmosfere de confuzie și incertitudine. Prin schimbarea regulilor, dezinformare sau distorsionarea informațiilor, gaslighter-ul încearcă să submineze încrederea victimei în propria sa percepție a realității.
Consecințele gaslighting-ului pot fi severe și pot include scăderea stimei de sine, anxietate, depresie și dificultăți în menținerea relațiilor sănătoase. Este important să recunoaștem aceste tactici și să fim conștienți de impactul lor asupra sănătății mintale.
Cum ne putem apăra de gaslighting? Iată aici câteva strategii:
- Fii conștient de semnele de gaslighting:
Înțelegerea comportamentului gaslighting este primul pas pentru a te proteja împotriva acestuia. Fii atent la semnele clasice, cum ar fi negarea adevărului, inversarea responsabilității, trivializarea sentimentelor tale și altele.
- Încredere în propria ta percepție:
Încurajează-ți încrederea în propria ta percepție și intuiție. Dacă simți că ceva nu este în regulă sau că ai fost manipulat, este important să acorzi încredere propriilor tale sentimente.
- Documentează comportamentul:
Notează-ți experiențele și observațiile. Acest lucru poate fi util atunci când încerci să analizezi situația și să identifici modele de comportament manipulator.
- Caută sprijin:
Discută cu prietenii, familia sau colegii de încredere despre experiențele tale. Persoanele din jurul tău pot oferi o perspectivă obiectivă și sprijin emoțional.
- Păstrează distanța:
Dacă ești conștient că cineva încearcă să te manipuleze prin gaslighting, ia distanță. Poate fi dificil să păstrezi o relație sănătoasă cu cineva care practică astfel de tactici manipulative.
- Caută ajutor profesional:
Un terapeut sau un coach pot oferi un cadru obiectiv și sprijin pentru a naviga prin situații dificile. Ei pot oferi perspective și strategii pentru a face față gaslightingului.
- Păstrează comunicarea deschisă:
Dacă observi că cineva încearcă să te manipuleze, exprimă-ți sentimentele și preocupările într-un mod calm și clar. Comunicarea deschisă poate reduce eficacitatea tacticii de gaslighting.
- Educație continuă:
Continuă să înveți despre gaslighting și alte tactici manipulative. Cu cât ești mai informat, cu atât vei fi mai pregătit să recunoști și să te protejezi împotriva acestora.
Abordarea gaslighting-ului necesită o conștientizare crescută și consolidarea încrederii în propriile simțuri și percepții. Consultarea cu un profesionist în domeniul sănătății mintale poate oferi sprijin și resurse pentru a face față acestui tip de manipulare și pentru a dezvolta strategii de coping sănătoase.
Undelucram.ro Contributor
Corina Neagu
More articlesShare
What I read is worth it:
Comments
0 comments
Access your account and add your comment
Human behavior
Subscribe to the Newsletter
Read articles of interest from Undelucram.ro contributors