Noi, ca oameni, căutam în general starea de bine. Nu funcționăm la nivel optim atunci când, din diferite motive, starea de bine este afectată - fie din punct de vedere fizic, fie din punct de vedere psihic. Starea de bine a angajaților a devenit de ceva timp o preocupare și pentru companii, care încep să ofere angajaților programe wellbeing. Mai mult, ultimii doi ani, au venit la pachet cu o serie de provocări, care au necesitat un efort de adaptare, atât din partea companiilor, cât și a angajaților: munca exclusiv de acasă, sau munca în sistem hibrid, probleme de sănătate, sau teama că ar putea apărea probleme de sănătate datorită pandemiei, la angajați sau cei dragi lor.

Atunci când vorbim de starea de bine a angajaților, responsabilitatea este împărțită de fapt între angajat, ca individ și angajator, care poate crea un cadru optim pentru menținerea acesteia. De ce este împărțită? Pentru că, pe de-o parte, fiecare dintre noi suntem responsabili de propria noastră stare de bine – la nivel fizic și emoțional, psihic și pe de altă parte, compania trebuie să asigure un cadru propice menținerii acestei stări de bine. Spun că și noi suntem responsabili, în sensul în care noi suntem primii care ne putem prioritiza starea de bine și putem acționa în direcția menținerii ei. Noi suntem primii care prioritizăm momente de odihnă, relaxare, avem grijă să mâncăm la timp – asta dacă ne referim în primul rând la bunăstarea fizică. Și avem nevoie să facem asta, nu putem lăsa responsabilitatea asta altcuiva. Similar și legat de starea de bine emoțională – noi decidem și acționăm în direcția setării unor limite în relații toxice, de exemplu.

Dar, așa cum spuneam, este important ca și la nivel de companie să existe un cadru propice menținerii stării de bine. De ce am fi preocupați la nivel de companie pentru a asigura un astfel de cadru? Studiile ne arată faptul că scăderea stării de bine a angajaților are impact asupra angajamentului acestora, precum și a productivității și performanței lor. Astfel încât, un program dedicat acestora, menit să contribuie la sănătatea fizică și emoțională a acestora, nu este nici o pierdere de vreme, nici o cheltuială inutilă, cu condiția să abordeze problemele reale, nu să fie doar bifat.

Dar, pentru a înțelege la ce trebuie să fie atentă o companie preocupată de starea de bine a angajaților săi, trebuie să înțelegem, în primul rând, care sunt factorii care au impact (pozitiv sau negativ) asupra acesteia.

Un studiu Gallup, arată faptul că starea noastră de bine nu înseamnă doar să fim fericiți, sau să avem un stil de viață sănătos (ceea ce putem traduce prin wellness- sănătatea fizică și emoțională) și că există cinci elemente/zone, care contribuie la starea de bine a noastră, în general, în decursul vieții. Acestea sunt:

- Cariera (Career Wellbeing), element care se referă la satisfacția muncii realizate;

- Mediul social (Social Wellbeing), element ce are legătură cu suportul pe care îl avem din punct de vedere social, în relațiile noastre;

- Comunitate (Community Wellbeing), element ce se referă la faptul că avem nevoie să ne placă comunitatea în care trăim și să ne simțim în siguranță acolo;

- Financiar (Financial Wellbeing), element ce se referă la siguranța noastră financiară;

- Sănătate fizică (Physical Wellbeing), element ce are în vedere faptul că este necesar să avem o sănătate bună, fizică și emoțională.

Așadar, cinci elemente/zone cu impact asupra stării de bine pe termen lung. Odată ce avem în vedere aceste cinci elemente, din perspectiva companiei, putem să începem să înțelegem ce anume au nevoie angajații și putem identifica elementele din cadrul organizației, care pot avea impact în sens negativ asupra stării de bine a acestora. Doar că, acest proces necesită multă obiectivitate și capacitatea și disponibilitatea de a privi și aborda direct o serie de probleme. Fiecare dintre aceste cinci elemente/arii importante, pot fi influențate pozitiv sau negativ de o serie de elemente. Un exemplu simplu: mediul social la muncă – atunci când la muncă, în echipă, relațiile sunt toxice, sau nu ne simțim susținuți de ceilalți și de manager, este foarte posibil ca starea noastră de bine să fie afectată.

Însă, avem nevoie să construim un program care să aibă un impact real și să nu fie doar ca un mic bandaj, pus pe o rană care are nevoie de chirurgie. Dacă alegem doar o serie de activități care par simpatice, riscăm să facem niște cheltuieli inutile, cu un program care nu își atinge scopul. Punctul de plecare atunci când construim un program pentru angajați? Nevoile reale ale acestora și riscurile care le amenință starea de bine. Merită să ne ferim să picăm în capcana alegerii unor acțiuni doar pentru a le bifa, pentru “a da bine”, pentru că și compania X și Y face asta, pentru că este drăguț și simpatic, sau pentru că sună tentant și ar fi mai simplu de implementat. Dacă vom face un program wellbeing pentru angajați doar pentru a-l bifa, crește riscul de neimplicare, demotivare, scădere a angajamentului și în general și în astfel de posibile inițiative viitoare.

În cazul menționat mai sus, ca exemplu, legat de relațiile toxice cu colegii și de lipsa de suport a managerului, aceasta poate fi una dintre direcțiile principale care merită abordate în cadrul unui program de wellbeing. Nu va fi suficient, în acest caz, să oferim câteva facilități angajaților, așa cum este cazul masajului la birou, de exemplu, sau al unor abonamente la săli de sport, dacă nu adresăm și luăm măsuri și pentru rezolvarea problemei legate de “elefantul din cameră” – în acest caz, relațiile toxice din cadrul echipei și comportamentul managerului.

Cum identificăm primele semne care ne arată că un program de wellbeing ar fi necesar și cum identificăm nevoile angajaților pentru a construi în mod adecvat un astfel de program?

Printre semnele care ne pot spune că starea de bine a angajaților are de suferit se numără: scăderea productivității, numărul de zile de concediu medical, fluctuația personalului și nu în ultimul rând, feedback-ul direct primit din partea angajaților în diferite momente și prin diferite modalități – chestionare, feedback direct, etc. Sigur că aceste semnale, cu excepția feedback-ului direct, legat specific de starea de bine, pot sugera și alte probleme, însă pot fi cu siguranță și semnale că un program de wellbeing este necesar. Pentru a identifica elementele cheie pe are avem nevoie să le includem în programul de wellbeing, avem nevoie în primul rând de feedback-ul angajaților și al managerilor, cu privire la problemele cu care se confruntă și nevoile pe care le au. În funcție de nevoile identificate, putem include, de exemplu, o componentă de educare a angajaților, pentru a gestiona mai bine problemele cu care se confruntă, prin cursuri, workshop-uri, alte metode, precum și alte activități care abordează direct problemele identificate și oferă soluții adecvate. Activitățile unui astfel de program pot fi diferite și construcția sa merită să fie una personalizată.