Share
De ce nu te suna NICIODATA angajatorii. 7 greseli legate de poza din CV
27.02.2013
1 min
Fotografia din CV sau din profilul online, gen LinkedIn, creeaza o prima impresie la fel profunda ca studiile sau referintele tale profesionale.
Pe lista greselilor frecvente pe care un candidat le face si care ii afecteaza sansele sa fie chemat la interviu se numara urmatoarele:
1. Nu inserezi nicio poza. Daca trimiti un CV fara poza ta, pierzi sansa de a crea o prima impresie mai puternica. Recrutorii nu se uita doar la studii si experienta, ci se bazeaza si pe intuitia lor legat de persoana pe care o cheama la interviu. Fotografie bine aleasa poate fi un atu in competitia cu ceilalti candidati.
2. Esti excesiv de serios. O fotografie in care te iei prea in serios, nu zambesti deloc sau chiar esti morocanos va avea un efect negativ asupra recrutorilor. Acestia vor sa lucreze cu oameni relaxati si binedispusi, nu cu persoane arogante si care vor sa creeze o impresie falsa despre ei insisi.
3. Esti prea vesel. Nici exagerarea in sens contrar nu este indicata atunci cand vrei sa concurezi pentru un job serios intr-o companie de top. Nu poti trimite fotografii cu tine razand cu gura pana la urechi ca si cum ai fi la un chef cu prietenii.
4. Se vad si alte persoane in poza. Greseala clasica pe care o fac multi candidati indragostiti de propria imagine pe care o au intr-o anumita fotografie este sa isi decupeze chipul chiar daca se vad umerii sau parul altor persoane in jurul lor.
5. Te folosesti de Photoshop. Angajatorii nu vor sa vada chestiuni artificiale in ceea ce ii priveste pe candidatii eligibili. Orice incercare de a-ti perfectiona imaginea cu ajutorul programului Photoshop il va face pe recrutor sa nu aiba incredere in tine.
6. Nu ai un background profesional. Este recomandat ca in spatele tau sa nu se vada niciun peisaj care nu are legatura cu viata profesionala, gen munte, mare, strada etc. Ideea este sa folosesti o poza in care backgroundul este simplu si neutru.
7. Porti un tricou pe care scrie ceva. Incearca sa eviti orice fel de mesaje in fotografie, pastreaz-o cat mai simpla. Nu este cazul sa te imbraci nici excesiv de rigid, alege o costumatie casual, cat mai simpla si eleganta. Citeste mai multe pe Business Insider.
Read all the articles about
CV ResourcesArticle written by:
Share
What I read is worth it:
Comments
4 comments
Access your account and add your comment
daca
05.03.2013
daca esti femeie banuiti de ce se uita la poza... ce legatura o avea poza cu ceea ce stie/face o persoana ? un loc de munca ar trebui sa fie loc de munca nu catwalk, plus ca in general prima impresie esti gresita, pana nu deschide gura cineva nu iti poti da seama daca are ceva in cap sau nu
Status:
Approved
Gogu
28.02.2013
Trebuie sa fie un sambure de adevar, oricum mi se pare exagerat.
Status:
Approved
Ionut Cucu
28.02.2013
Poza conditie sine qua non a trimiterii cv-ului ar trebui eliminata.
Un aspect controversat in randul specialistilor din resurse umane se refera la poza ca o conditie sine qua non a trimiterii CV-ului pentru anumite joburi. Arugumentele in favoarea eliminarii acestei practici le-am publicat in articolul intitulat ” Poza este un COD DE BARE al Cv-ului?” din ”Capital( nr. 26, 29 iunie 2006).(2)
” Analizand din perspectiva psihologica raspunsul este categoric nu deoarece prezinta un mare grad de subiectivism iar mijloace de combatere sunt minime. Atasarea pozei la CV poate deveni foarte usor o practica discrimatorie, la nivel de inconstient sau subconstient al specialistului HR. Intr-un studiu foarte complex, Elaine Hatfield si colaboratorii ei (1966) au organizat o serata pentru studentii din anul I, care nu se cunosteau intre ei. Mai intai subiectii (in numar de 752, jumatate fete, jumatate baieti) au trecut teste de personalitate si de aptitudini. Cercetatorii au alcatuit cupluri la intamplare. La serata, tinerii au dansat si au stat de vorba timp de doua ore si jumatate. La sfarsit ei au completat un chestionar, prin intermediul caruia cercetatorii incercau sa afle in ce masura un anumit tip de personalitate ori anumite aptitudini pot prezice atractia. Au mai mult succes extravertitii sau cei cu o stima de sine ridicata sau cei foarte putini anxiosi? Autorii studiului n-au putut pune in evidenta decat un factor ce a marcat in mod constant aprecierile pe care fiecare membru al unei perechi il facea asupra celuilat membru: atractivitatea fizica. Cu cat o fata era mai frumoasa, cu atat era apreciata si evaluata mai pozitiv de partenerul ei si cu atat mai mult acesta dorea sa o intalneasca din nou. Aceeasi observatie a fost valabila si in cazul baietilor.
Un alt studiu important din psihologia sociala confirma aceeasi tema. Experimentul a avut urmatoarea desfasurare: subiectii de sex masculin au fost impartiti in doua grupe - primei grupe i s-a explicat ca vor avea ca sarcina de lucru conversatia si oferirea de informatii prin telefon unor fete mai putin atractive fizic iar celei de a doua grupe li s-a dat aceeasi sarcina cu modificarea ca fetele sunt foarte frumoase. Rezulatele au fost in aceeasi directie cu cele ale studiului lui Elaine
Hatfield ”“ cei care au conversat cu fetele mai putin atractive fizic au fost mai reticienti, mai putin binevoitori in oferirea de explicatii, in timp ce subiectii din grupa a doua au fost exuberanti, binevoitori, intelegatori si indulegnti.
Ba mai mult poza atasata CV-ului poate avea” gustul unei ”madlaine” care apare in momentul in care figura/chipul unui candidat declanseaza recruiterului fluxul memoriei involuntare influentand decisiv decizia intr-o maniera neprofesionista si incorecta. Astfel, sa aleg ca exemplu o imagine paterna care provoca unui specialist HR stari afective pozitive pentru ca o asociaza cu o persoana sau chiar evenimente pozitive din trecutul sau. Insa la fel de bine aceeasi poza poate provoca cel putin la nivel subconstient unui altui specialist HR stari afective incarcate negativ. Acest aspect este frecvent intalnit in psihologia reclamei si a publicitatii ”“ utilizarea unor imagini cu copii sau peisaje bucolice care sa decalanseze emotii pozitive specifice universului pierdut al copilariei si cautat de fiecare in proportie mai mica sau mai mare. De aceea, specialistul HR trebuie sa evite situatia lui Narcis ”“ cautarea perpetuua a imaginii de care a fost indragosit sau de cea care sa-i trezeasca stari afective pozitive.
In contextul rezulatelor studiilor din psihologie sociala atasarea pozei la CV poate deveni pentru cel care o trimite o actiune cu caracter publicitar sau o reclama in adevaratul sens al cuvantului iar avantaj maxim prezinta cei care sunt atragatori fizic.
O alta utilizare, insa de factura subiectiva sau prestiintifica este frenologia. Atribuirea unei trasaturi de persoanlitate in functie de morfologia craniului, astfel o protuberanta in frunte, adica in pozitia atribuita organului ”Bunavointei”, insemna ca posesorul craniului avea un comportament predominant binevoitor sau orientarea sprancenelor spre intreior semnifica ambitie si vointa. Pe lista acestor facultati se numarau si unele originale, ca ”tendinta de a locui mereu in acelasi loc”, ”caracter miraculos” sau ”imitatie”. Insa utilizarea acestor principii prestiintifice in mod separat predispune la erori in interpretare. Este aceeasi situatie cu interpretarea limbajului trupului in cadrul interviului de selectie cand se ia un gest si se interpreteaza izolat de context ”“ un alt act non etic.
Pentru a fi profesionisiti si corecti ar trebui sa transformam afirmatia lui B. Pascal: ”nu conteaza forma ci continutul” intr-un crez al profesiei de recruiter.
Raspunsul la intrebarea-titlu este evident. CV-ul nu trebuie validat sau acceptat prin ”scanarea codului de bare” - vizualizarea pozei/fotogarfiei, care poate duce in eroare sau adoptarea unor decizii fondate pe motivatii subiective si cel mai adesea inconstiente.”
Un aspect controversat in randul specialistilor din resurse umane se refera la poza ca o conditie sine qua non a trimiterii CV-ului pentru anumite joburi. Arugumentele in favoarea eliminarii acestei practici le-am publicat in articolul intitulat ” Poza este un COD DE BARE al Cv-ului?” din ”Capital( nr. 26, 29 iunie 2006).(2)
” Analizand din perspectiva psihologica raspunsul este categoric nu deoarece prezinta un mare grad de subiectivism iar mijloace de combatere sunt minime. Atasarea pozei la CV poate deveni foarte usor o practica discrimatorie, la nivel de inconstient sau subconstient al specialistului HR. Intr-un studiu foarte complex, Elaine Hatfield si colaboratorii ei (1966) au organizat o serata pentru studentii din anul I, care nu se cunosteau intre ei. Mai intai subiectii (in numar de 752, jumatate fete, jumatate baieti) au trecut teste de personalitate si de aptitudini. Cercetatorii au alcatuit cupluri la intamplare. La serata, tinerii au dansat si au stat de vorba timp de doua ore si jumatate. La sfarsit ei au completat un chestionar, prin intermediul caruia cercetatorii incercau sa afle in ce masura un anumit tip de personalitate ori anumite aptitudini pot prezice atractia. Au mai mult succes extravertitii sau cei cu o stima de sine ridicata sau cei foarte putini anxiosi? Autorii studiului n-au putut pune in evidenta decat un factor ce a marcat in mod constant aprecierile pe care fiecare membru al unei perechi il facea asupra celuilat membru: atractivitatea fizica. Cu cat o fata era mai frumoasa, cu atat era apreciata si evaluata mai pozitiv de partenerul ei si cu atat mai mult acesta dorea sa o intalneasca din nou. Aceeasi observatie a fost valabila si in cazul baietilor.
Un alt studiu important din psihologia sociala confirma aceeasi tema. Experimentul a avut urmatoarea desfasurare: subiectii de sex masculin au fost impartiti in doua grupe - primei grupe i s-a explicat ca vor avea ca sarcina de lucru conversatia si oferirea de informatii prin telefon unor fete mai putin atractive fizic iar celei de a doua grupe li s-a dat aceeasi sarcina cu modificarea ca fetele sunt foarte frumoase. Rezulatele au fost in aceeasi directie cu cele ale studiului lui Elaine
Hatfield ”“ cei care au conversat cu fetele mai putin atractive fizic au fost mai reticienti, mai putin binevoitori in oferirea de explicatii, in timp ce subiectii din grupa a doua au fost exuberanti, binevoitori, intelegatori si indulegnti.
Ba mai mult poza atasata CV-ului poate avea” gustul unei ”madlaine” care apare in momentul in care figura/chipul unui candidat declanseaza recruiterului fluxul memoriei involuntare influentand decisiv decizia intr-o maniera neprofesionista si incorecta. Astfel, sa aleg ca exemplu o imagine paterna care provoca unui specialist HR stari afective pozitive pentru ca o asociaza cu o persoana sau chiar evenimente pozitive din trecutul sau. Insa la fel de bine aceeasi poza poate provoca cel putin la nivel subconstient unui altui specialist HR stari afective incarcate negativ. Acest aspect este frecvent intalnit in psihologia reclamei si a publicitatii ”“ utilizarea unor imagini cu copii sau peisaje bucolice care sa decalanseze emotii pozitive specifice universului pierdut al copilariei si cautat de fiecare in proportie mai mica sau mai mare. De aceea, specialistul HR trebuie sa evite situatia lui Narcis ”“ cautarea perpetuua a imaginii de care a fost indragosit sau de cea care sa-i trezeasca stari afective pozitive.
In contextul rezulatelor studiilor din psihologie sociala atasarea pozei la CV poate deveni pentru cel care o trimite o actiune cu caracter publicitar sau o reclama in adevaratul sens al cuvantului iar avantaj maxim prezinta cei care sunt atragatori fizic.
O alta utilizare, insa de factura subiectiva sau prestiintifica este frenologia. Atribuirea unei trasaturi de persoanlitate in functie de morfologia craniului, astfel o protuberanta in frunte, adica in pozitia atribuita organului ”Bunavointei”, insemna ca posesorul craniului avea un comportament predominant binevoitor sau orientarea sprancenelor spre intreior semnifica ambitie si vointa. Pe lista acestor facultati se numarau si unele originale, ca ”tendinta de a locui mereu in acelasi loc”, ”caracter miraculos” sau ”imitatie”. Insa utilizarea acestor principii prestiintifice in mod separat predispune la erori in interpretare. Este aceeasi situatie cu interpretarea limbajului trupului in cadrul interviului de selectie cand se ia un gest si se interpreteaza izolat de context ”“ un alt act non etic.
Pentru a fi profesionisiti si corecti ar trebui sa transformam afirmatia lui B. Pascal: ”nu conteaza forma ci continutul” intr-un crez al profesiei de recruiter.
Raspunsul la intrebarea-titlu este evident. CV-ul nu trebuie validat sau acceptat prin ”scanarea codului de bare” - vizualizarea pozei/fotogarfiei, care poate duce in eroare sau adoptarea unor decizii fondate pe motivatii subiective si cel mai adesea inconstiente.”
Status:
Approved
unom
27.02.2013
NUMAI in romania se poate intampla tampenia asta cu netiquette. sa nu cumva sa omit si SUA.
Status:
Approved
CV Resources
Subscribe to the Newsletter
Read articles of interest from Undelucram.ro contributors
