Foto: www.jposc.undp.org

Daca despre CV istoria retine faptul ca cel care a „produs” acest document este Leonardo da Vinci, ceea ce cunoastem sub titlul de cover letter apare cu mult mai tarziu, in 1930.

In a doua jumatate a secolului XX, Statele Unite faceau tranzitia de la industrie la servicii, iar anagajatii acestui sector de activitate aveau sa fie cunoscuti drept „gulerele albe”.

Gulerele albe si scrisoarea de intentie

Istoria scrisorii de intentie este legata de aparitia si dezvoltarea sectorului de servicii din economie. Muncitorii din industrie, care sunt direct producatorii diverselor bunuri sau utilitati, nu au obligativitatea si nici nu pot tehnic vorbind sa se afle intr-o comunicare de tip fata in fata cu utilizatorul sau clientul. Lucratorul nu era angajat pentru asa ceva.

Formularea ”cover letter apare pentru prima data la 23 septembrie 1956, in New York Times, cu referire la pozitia de Dutch Paint Boy, practic pentru angajarea ca ”paint industrial chemist” (meserie care i s-ar fi potrivit si lui Leonardo da  Vinci).

In 1958 termenul de cover letter apare simultan in 4 dintre cele mai importante ziare din Statele Unite: New Yort Times, Wall Street Journal, Chicago Tribune si LA Times. Era semnalul ca aceasta formulare a „prins”.

Scrisoarea de intentie cunoaste o „dezvoltare” iesita din comun incepand cu 1965. Apare o adevarata industrie a cartilor, care dau sfaturi despre cum se redacteaza o asemenea prezentare a propriilor abilitati si capacitati. Istoricii considera cartea lui Erwin Vogel (1971) ”How to Write Your Job - Getting Resume and Cover Letter”, drept un punct de referinta in istoria scrisorii de intentie (cartea se vinde si acum online). Anul 1990 este considerat de aceeasi istorici „anul de glorie al isteriei numita cover letter”. Apar carti dupa carti, se trece apoi la website si la teroarea slide-urilor .

Cover Letter in contemporaneitate

Steve Hochstadt, seful departamentului de istorie de la Bates College, este convins ca scrisoarea de intente reprezinta documentul cel mai important intr-o aplicatie. „Scrisoarea iti ofera posibilitatea nu numai sa-ti  descrii calificarea dobandita prin studii, dar si sa demonstrezi abilitatile tale de scriitor”, afirma Hochstadt.

Scrisoarea de intentie este cosiderata arta si nu un lucru tehnic, asa cum putem afirma despre CV. Asta nu inseamna ca ea nu se supune unor anumite reguli si nu are o anumita structura bine definita:

- sa nu depasesca 2 pagini;
- sa contina 3-5 paragrafe;
- sa explice de ce a fost scrisa (de ce a aplicat pentru acea pozitie)
- sa mentioneze ce l-a atras la acea pozitie;
- sa descrie, pe scurt, studiile si experienta candidatului;
- sa sustina prin argumente plauzibile, de ce el este cel mai potrivit pentru acea pozitie.

Firesc acestea pot fi considerate reguli generale, dar nu universal aplicabile. Totusi, este bine sa nu depasiti doua pagini, fiindca riscati pierderea atentiei cititorului. De asemenea, este bine sa va concentrati pe abilitatile care va fac cel mai potrivit pentru acel post.

Referindu-ne la prezent, doua sunt tipurile de companii care solicita de obicei scrisori de intentie:

a)    Tech companies - care sunt interesate in mod special de abilitatile candidatului, pe care-l testeaza foarte serios;
b)    Social media companies - unde scrisul este foarte important si fara talentul de a descrie ceva in mod sugestiv, nu te poti angaja.

In ultimii ani foarte multe dintre agentiile guvernamentale si societatile non-profit solicita candidatului sa trimita o scrisoare de intentie, considerata ca un „deschizator de drumuri” pentru CV-ul tehnic. Acest lucru denota nu numai importanta scrisorii de intentie in contemporaneitate, dar si faptul ca se cauta talente si nu candidati - absolventi cu studii fara nici o utilitate.