Toxicitatea micromanagementului

04.04.2023
3 min
5.00
Toxicitatea micromanagementului

Share

Deseori auzim că angajații nu părăsesc companiile, ci managerii. Și la fel de des auzim povești despre micromanagement.

 

Micromanagementul este un stil de management care implică controlul și monitorizarea strânsă a fiecărui aspect al muncii unui angajat. Acest stil de management este adesea considerat negativ și contraproductiv, deoarece poate crea neîncredere și poate submina moralul angajaților.

Micromanagementul este caracterizat de dorința managerilor de a controla excesiv activitățile zilnice ale angajaților, adesea până la punctul de a verifica fiecare mișcare și decizie. Managerul poate să nu aibă încredere în abilitățile angajaților și poate fi prea preocupat să se asigure că lucrurile sunt făcute în stilul propriu, în loc să permită acestora să ia decizii și să își folosească abilitățile și cunoștințele.

Micromanagementul poate avea efecte negative asupra performanței angajaților și poate duce la o scădere a productivității. Angajații care sunt supravegheați constant pot simți că nu li se acordă încredere sau autonomie, ceea ce poate duce la o scădere a încrederii și motivației lor. De asemenea, micromanagementul poate duce la oboseală mentală și fizică, deoarece angajații pot simți că sunt sub o presiune constantă pentru a fi la înălțimea așteptărilor managerului lor.

Pentru a evita micromanagementul, este important ca managerii să învețe să delege, să aibă competențe și abilități de coordonare, organizare, inteligență emoțională, să aibă încredere în abilitățile angajaților și să le permită să ia decizii și să își utilizeze cunoștințele și experiența. Rolul managerilor este să ofere îndrumare și sprijin, dar și să permită angajaților asumarea responsabilității pentru munca lor și gestionarea timpului și activităților.

 

Vorbim deseori de managerii cu comportamente toxice în contextul micromanagementului.

Managerii toxici sunt cei care fac abuz de putere și folosesc tactici manipulative pentru a-și controla subalternii. Aceștia au un impact negativ asupra angajaților și asupra organizației în ansamblu.

Există câteva trăsături comune pe care le posedă managerii toxici, cum ar fi: lipsa de empatie, tendința de a controla în permanență, de a fi autoritari, abuzul de putere, așteptarea ca angajații să fie întotdeauna disponibili. Acești manageri pot utiliza și tehnici de intimidare, critici constante, amenințări și chiar hărțuire pentru a-și atinge obiectivele.

Deși managerii toxici pot fi foarte abili din punct de vedere profesional și pot avea rezultate bune în ceea ce privește performanța organizației, stilul lor de conducere poate duce la o cultură de muncă toxică și la pierderea angajaților valoroși. Persoanele care lucrează sub un astfel de manager se pot confrunta cu niveluri ridicate de stres, anxietate, burnout și chiar depresie.

Managerii toxici pot afecta în mod negativ performanța organizației prin scăderea moralului și a productivității angajaților. Aceștia pot crea o cultură a fricii, împiedicând angajații să fie inovativi sau să își exprime opiniile. În plus, ei pot împiedica dezvoltarea și progresul angajaților prin neacordarea de feedback constructiv și prin blocarea accesului la oportunități de dezvoltare.

 

 

Pentru a preveni și a gestiona managerii toxici, la nivel de companie trebuie să se pună în aplicare politici și proceduri clare cu privire la comportamentul adecvat al liderilor. Este important să se acorde atenție culturii organizaționale și să se promoveze valorile care susțin un mediu de lucru sănătos și echilibrat.

De asemenea, este necesar să se ofere formare și instruire managerilor pentru a dezvolta abilități de leadership adecvate și pentru a învăța cum să își gestioneze echipele într-un mod pozitiv și constructiv. Extrem de important este să se acorde atenție feedbackului angajaților, nevoilor și opiniilor acestora și să se ia măsuri pentru a aborda problemele semnalate. Ideal ar fi ca acest tip de comportament să fie identificat și sesizat încă de la primele manifestări pentru a nu se ajunge la situațiile menționate mai sus.

Concret, micromanagerii care nu știu să fie manageri altfel trebuie educați în scopul schimbării comportamentelor. În mod evident, sunt mulți cei care consideră că fac bine ceea ce fac, alții care nu știu să facă lucrurile altfel.

 

Primul lucru ar fi identificarea acelor comportamente, competențe, abilități care ajută la promovarea unui stil de management sănătos și constructiv.

Al doilea, conștientizarea momentului prezent – cine suntem, ce știm să facem, ce avem de îmbunătățit pentru a ne potrivi cu rolul de manager și crearea unui plan de dezvoltare.

Al treilea este implementarea efectivă a planului și învățarea și formarea continuă. Nu este suficient să citești o carte sau să participi la un curs de management, toate activitățile trebuie făcute în mod continuu, cu consecvență, răbdare și încredere.

Ca o concluzie, micromanagementul și managerii toxici sunt extrem de nocivi atât pentru angajați, cât și pentru companie, dar cu un plan adecvat, situația se poate schimba în timp. Mai mult, încurajarea unor asemenea comportamente ne poate costa foarte mult prin impactul asupra fiecărui angajat, impactul la nivel organizațional și asupra imaginii și reputației companiei, de aceea este important să luăm în considerare toate aspectele, inclusiv cele financiare, în momentul în care luăm o decizie.

Read all the articles about

Leadership skills Why? Human behaviour Organizational excellence

Undelucram.ro Contributor

Corina Neagu

Corina Neagu

More articles

What I read is worth it:

Are you HR? Find out how to recruit effectively!

Join the club of employers with high retention rates and low recruitment costs.

I want to know

Want to make your work easier?

We guide you on how to manage your Employer Brand efficiently in the community.

Find out more

Comments

0 comments

Subscribe to the Newsletter

Read articles of interest from Undelucram.ro contributors