Distribuie
Când este momentul să-ți dai demisia?
Dacă a-ți păstra locul de muncă înseamnă o listă lungă de compromisuri, ore suplimentare neplătite, a face munca celorlalți colegi fără a fi în niciun fel recompensat/ă sau recunoscut/ă pentru asta, a suporta zilnic colegi sau manageri abuzivi, cu atitudine intimidantă și ostilă, a nu ți se respecta drepturile, a nu ți se respecta promisiunile făcute la angajare, a fi hărțuit/ă sexual sau moral, a nu ți se respecta dreptul la opinie, a fi discriminat în procesul de evaluare, a nu beneficia de sprijin, îndrumare, instrumente necesare pentru a-ți face cât mai bine treaba, a nu ți se oferi nicio oportunitate de învățare și dezvoltare, a nu ți se respecta viața personală, a nu ți se oferi feedback, a ți se întârzia plata salariului... atunci poate este momentul să iei o decizie.
Unii oameni decid să plece la primul semn că ceva este în neregulă la locul de muncă. Alții asupra cărora planează diverse presiuni, financiare, familiale etc., aleg să rămână în companie măcar până găsesc altceva.
Mulți dintre noi, iar eu m-am numărat printre aceștia, părăsesc manageri sau medii de lucru, nu companii. Și nu o dată am luat decizia emoțional, impulsiv, fără a mă gândi de două ori, pe fondul unor mari nedreptăți. Rar mi-am căutat eu de lucru, pentru că în general primeam oferte și eram chemată la interviuri, dar atunci când am făcut-o, am găsit rapid ceea ce căutam, respectiv următorul nivel, pentru că mereu am îmbrățișat schimbarea și provocările. Asta se întâmpla înainte de 2014, când am decis, după o ultimă șansă acordată unui job full time, să devin antreprenor.
Unii dintre noi avem nativ sentimentul de independență și iubim libertatea, și atunci o vom căuta în permanență, indiferent de cât de mult ne place compania în care lucrăm. Iar antreprenoriatul ne vine mănușă, cu toate riscurile, dar și cu beneficiile care decurg de aici.
Alții caută stabilitate, siguranță, un venit cert la final de lună, unora le place să li se spună ce au de făcut, alții caută atmosfera, să fie înconjurați de oameni, alții caută carieră și să ajungă cât mai sus, alții caută banii, alții recunoaștere, validare... Suntem foarte diferiți și asta este foarte bine, căci avem nevoie de toate tipurile de personalitate și de diversitate pe o piață a muncii din ce în ce mai incertă și plină de provocări.
De aceea, doar de noi depinde ce anume acceptăm la un loc de muncă, în funcție de cine suntem, de valorile de care nu ne putem dezice, de ceea ce ne motivează, de obiectivele noastre profesionale și personale, de cât suntem dispuși să închidem ochii, să suferim, de ce compromisuri putem face.
Demisia este un act unilateral de voință, deci este manifestarea unei alegeri luate în mod conștient, în anumite circumstanțe care nu mai permit continuarea relației de muncă. Aici nu vorbim despre demisii în alb sau demisii forțate, căci acestea sunt abuzuri care nu ar trebui să se întâmple în nicio companie.
Mulți oameni conștientizează târziu că e momentul unei astfel de decizii, atunci când ajung la burnout, la depresie, la probleme în familie, atunci când au nevoie de multe zile de concediu pentru a-și reveni, chiar de concediu medical. Specialiștii spun că, după o criză de burnout, ai nevoie chiar de un an pentru a te reface, deci este mult mai indicat să previi decât să tratezi, în mod evident.
De la părăsirea companiei în timpul perioadei de probă, indiferent că asta se datorează angajatului sau angajatorului, până la o demisie după mulți ani în aceeași companie, demisia este un drept pe care orice angajat și-l poate exercita atunci când simte că e un final de drum.
Unii regretă acest pas, mai ales cei care nu au o ofertă pe masă, iar în condițiile actuale găsirea unui loc de muncă, în funcție de industrie, specific, competențe, experiență, poate dura chiar și un an. Cei care se simt confortabil financiar nu au această problemă pentru că-și pot acorda timp să caute liniștiți ceva care să li se potrivească mai bine. Indiferent de situație și luând în considerare și ce am detaliat mai sus, recomandarea mea este să vă gândiți extrem de bine atunci când decideți să părăsiți compania.
Faceți o listă cu argumente pro și contra – ce vă ține în companie versus ce anume vă determină să plecați, faceți o cercetare de piață să vedeți cam la ce nivel sunteți, competențe plus financiar, căutați joburi similare și vedeți câte și ce companii angajează, asigurați-vă că financiar vă puteți permite să fiți fără loc de muncă câteva luni, vedeți dacă există posibilitatea la locul actual de muncă să schimbați ceva, apelați la un coach sau consilier în carieră care vă poate ghida în proces.
Dacă după toate acestea ați concluzionat că decizia de a demisiona este finală, atunci sunteți pregătiți pentru ceea ce urmează. Dacă nu v-ați gândit la niciunul din pașii de mai sus, riscați să vă simțiți debusolați, stresați, frustrați, demotivați în procesul de căutare a unui nou loc de muncă mult mai curând decât vă așteptați. Și gândiți-vă că a vă căuta un loc de muncă presupune efort zilnic, pregătire, căutare, prezență online, concentrare, iar faptul că sunteți complet demoralizați nu ajută prea mult.
Cereți ajutor, nu sunteți singuri, există oameni și comunități care vă pot ajuta, inclusiv emoțional, pentru a trece cu bine prin această perioadă.
Și, repet, încercați să alegeți rațional momentul în care vă dați demisia, pentru a nu se întoarce ca un bumerang împotriva voastră.
Contributor Undelucram.ro
Corina Neagu
Mai multe articoleDistribuie
Ce-am citit merită:
Comentarii
0 comentarii
Accesează-ți contul și adaugă comentariul tău
Planificare carieră
Abonează-te la Newsletter
Citește articolele de interes din partea contributorilor Undelucram.ro