Vi s-a întâmplat vreodată să primiți, prin email, oferte de angajare care păreau prea bune ca să fie adevărate? Genul de oferte care vă ʺgaranteazăʺ succesul profesional și câștiguri de minimum 2000 euro, în timp ce stați acasă și va faceți singuri programul de lucru? Dacă sună cunoscut și dacă oferta sau ofertele respective păreau prea bune ca să fie adevărate este pentru că, cel mai probabil, așa și erau.

Deși trăim într-o perioadă în care programul de lucru este un concept în continuă schimbare – datorată, în mare parte, sectorului IT și multelor startup-uri din această zonă – foarte puțini angajatori ar fi dispuși să plătească 1500 – 2000 euro pentru o muncă facută de acasă, într-un program (extrem de) flexibil. Nu spunem că nu se poate întâmpla, dar suntem sceptici, în general, când auzim despre astfel de oferte.

Probabil că ați auzit sau citit despre înșelătorii făcute cu diversele metode de reîncărcare ale cartelelor prepay – persoane care sună și se prezintă ca fiind reprezentanți ai unor firme cunoscute, iar apoi solicită trimiterea sau tastarea unor coduri (sau chiar a datelor personale) pentru a intra in posesia unui premiu. Tot ceea ce fac acele coduri este să alimenteze niște conturi prepay, iar persoana înșelată rămâne fără banii respectivi și, de cele mai multe ori, fără posibilitatea de a depista autorii escrocheriei. Acest tip de înșelătorie, prin mijloace electronice, poartă numele de phishing și este, din păcate, un fenomen des întâlnit. Operatorii telecom și băncile (de obicei cele mai vizate organizații din punct de vedere al phishing-ului) își înștiințează periodic clienții că nu le vor solicita niciodată datele personale prin email și le oferă diverse sfaturi despre cum se pot proteja în privința phising-ului.

Iată că, din păcate, aceste fenomen are o corespondență și în recrutare, prin intermediul acestor false oferte care ademenesc oamenii cu salarii fabuloase (dar imaginare) și programe de lucru de nerefuzat. În limba engleză, fenomenul poartă numele de scam sau scamming, iar tradus în limba română înseamnă, foarte pe șleau, înșelătorie sau escrocherie – și exact asta este. Prin urmare, considerăm util demersul de a atrage atenția asupra acestui fenomen și de vă oferi câteva sfaturi despre cum să vă protejați de astfel de înșelătorii.

Cum recunoaștem o ofertă falsă?

Un prim indiciu este că o oferta de angajare sau colaborare care pare prea bună ca să fie adevărată, cel mai probabil este prea bună ca să fie adevărată. Serios acum – 2000 euro pentru a sta acasă și a da niște telefoane sau a trimite niște email-uri? Studiați cu atenție textul acelei oferte și asigurați-vă că vă este foarte clar ceea ce vi se propune.

Un al doilea indiciu poate fi adresa de email de la care ați primit presupusa ofertă. De cele mai multe ori, aceste mesaje provin de la adrese care imită adresele unor companii mari, dar dacă studiați cu atenție veți vedea ca există totuși diferențe. În primul rând, companiile mari tind să aibă propriul domeniu de internet (in cazul nostru, portalhr.ro sau careeradvisor.ro) iar adresele de email vor fi de forma nume.persoana@domeniu.ro sau nume.persoana@domeniu.com. Prin urmare dacă adresa de la care ați primit mesajul este de tip gmail.com sau yahoo.com sau outlook.com, ceva este în neregulă. Angajații unei companii nu vor folosi niciodată adrese personale pentru a contacta potențiali candidați. În al doilea rând, chiar dacă adresa pare credibilă încercați să o verifcați  – o simplă căutare via Google vă va spune dacă s-au mai confruntat și alte persoane cu această problemă și dacă mai există plângeri în privința adresei respective. Internet-ul este, până la urmă, o sursă aproape inepuizabilă de informații așa că ne poate și ajuta să nu cădem în capcane de acest gen.

Un alt indiciu grăitor este faptul că vi se cere plata unei sume pentru a merge mai departe în procesul de recrutare sau pentru a putea avansa la următoarea etapă. Din experiența noastră niciun angajator – indiferent de dimensiune –  și nicio agenție de recrutare nu vă va cere bani pentru a putea participa la un proces de selecție. Dacă oferta pe care ați primit-o stipulează o astfel de plată, vă îndemnăm insistent să nu faceți plata respectivă, oricât de tentant pare restul ofertei. Un proces real de selecție în vederea angajării se face pe baza experienței, competențelor și calificărilor specifice și nicidecum achitând diverse taxe suspecte.

Cum ne protejăm de escrocherii?

Am menționat anterior ideea de a verifica, printr-o căutare via Google, adresa de email de la care ați primit mesajul. Este un prim pas bun, dar vă mai recomandăm și alte metode în cele ce urmează.

Dacă totuși mesajul este primit de la o adresă care conține numele unei persoane, puteți verifica pe site-uri profesionale (LinkedIn, de exemplu) dacă persoana respectivă există și chiar lucrează la compania în numele căreia v-a scris. Studiați cu atenție profilul de LinkedIn – chiar și aici am intâlnit diverși ʺdirectoriʺ și ʺmanageriʺ care nu aveau nicio legătură cu companiile la care pretindeau că lucrează. Dacă aveți dubii, cât de mici, cel mai prudent este să nu răspundeți mesajului și să îl ștergeți.

Întreg articolul poate fi găsit pe portalhr.ro accesând sursa.