Pandemia a avut un cuvânt greu de spus pe piața muncii din România. Conform Oficiului Național al Registrului Comerțului, 2.360 de firme au intrat în insolvență în prima jumătate a anului 2020, iar REI Finance Advisors estimează că cel de-al doilea val al pandemiei ar putea aduce insolvența sau falimentul a peste alte 300.000 de firme.

Și tocmai pentru a evita să ajungă în această situație, dar și pentru a-și proteja angajații, multe firme au apelat la șomaj tehnic sau și-au mutat în totalitate activitatea în regim de remote work sau telemuncă, reușind astfel să renunțe la costurile închirierii unui birou.

Din acest articol vei afla:

  - În ce situații se închide o firmă în România;

  - Ce se întâmplă cu angajații când se închide firma;

  - Care sunt drepturile angajaților în caz de insolvență sau faliment.

În ce situații se închide o firmă în România

În țara noastră, firmele își pot înceta activitatea voluntar, cu acordul asociaților societății, sau prin impunerea de către anumite persoane, instituții sau împrejurări.

Dacă profitul unei firme nu acoperă cheltuielile de întreținere și nu există posibilități de redresare, asociații pot lua decizia să suspende activitatea firmei pe perioadă determinată (maximum 3 ani), să o vândă (cesiune firmă), sau să o închidă definitiv.

În cazul suspendării activității unei firme, aceasta este desființată din oficiu după trecerea perioadei de suspendare de 3 ani. Mulți proprietari de firme optează pentru suspendarea activității firmei pentru a scăpa de formalităţile şi costurile implicate în desfiinţarea firmei.

Decizia de închidere/dizolvare voluntară a firmei poate fi luată de asociatul unic, sau prin hotărârea adunării generale.

Alte motive care pot sta la baza închiderii unei firme:

  - Unul dintre asociați solicită închiderea firmei, invocând motive întemeiate, cum ar fi neînțelegeri grave între asociați;

  - Scurgerea timpului stabilit drept durată a societăţii, dacă durata nu este nelimitată, conform Legii nr. 31/1990;

  - Imposibilitatea realizării obiectului de activitate al firmei;

  - Printr-o hotărâre a tribunalului în acest sens;

  - Declararea nulității firmei;

  - Falimentul firmei;

  - Alte cauze prevăzute de lege sau în actul constitutiv al firmei.

Procesul de închidere definitivă a firmei se realizează în trei pași:

1. Dizolvarea societății comerciale este prima etapă în desfiinţarea unei firme şi se poate declanșa voluntar sau de drept.

2. Lichidarea patrimoniului presupune achitarea datoriilor către creditorii firmei, urmând ca asociații să hotărască ce fac cu activele rămase. Dacă aceștia nu se pot pune de acord, lichidarea se va face cu numirea unui lichidator.

Dacă firma se află în insolvență, adică nu mai are resursele financiare necesare pentru a-și achita datoriile, încetarea existenței persoanei juridice (radierea societății comerciale) se va face prin procedura de faliment. Falimentul presupune lichidarea în întregime a activului societății (totalitatea bunurilor care aparțin firmei).

3. Radierea societății comerciale implică ștergerea firmei din evidența Registrului Comerțului situat langă Tribunalul unde este înregistrat sediul social al firmei. După ce se obține certificatul de radiere, persoana juridică nu mai există.

Ce se întâmplă cu angajații când se închide firma

În funcție de măsurile luate de angajatori și/sau de autorități, soarta angajaților poate fi diferită. Iată ce se întâmplă în cele mai frecvente situații:

Ce se întâmplă în caz de insolvență

Insolvența este o etapă premergătoare falimentului, însă nu este neapărat urmată de acesta. Firmele care intră în insolvență se pot redresa dacă pun la punct un plan pentru a-și putea achita datoriile. Acesta trebuie să fie aprobat de creditori și de judecătorul care pronunță și judecă hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență.

În caz de insolvență, drepturile salariaților nu ar trebui să fie afectate. Dacă firma vrea să reducă costurile prin concedierea angajaților, acest lucru se va face conform prevederilor din Codul Muncii.

O companie intrată în insolvență poate concedia angajați atât pentru motive ce țin de persoana salariatului, cât și pentru motive care nu țin de persoana lui. Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului poate fi individuală, atunci când vizează un singur angajat, sau colectivă, dacă vizează:

  - Cel puțin 10 salariați, pentru angajatorii care au între 20 și 100 de salariați;

  - Cel puțin 10% dintre salariați, pentru angajatorii care au între 100 și 300 de salariați;

  - Cel puțin 30 de salariați, pentru angajatorii care au minimum 300 de salariați;

Concedierea colectivă este reglementată art. 68-74 din Codul Muncii, precum și de Ordonanța de Urgență nr. 98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective. 

Fie că este vorba despre cea individuală sau colectivă, angajații vizați trebuie să cunoască drepturile de care beneficiază atunci când sunt concediați, acestea fiind reglementate prin Codul Muncii, pentru un parcurs cât mai lin și optimist pe piața muncii pentru oricine.

Însă, există și posibilitatea ca anumiți angajatori să reducă cheltuielile de personal, fără a se încadra la concediere colectivă, prin desființarea unui întreg departament, pe motiv că este nerentabil.

Ce se întâmplă în caz de faliment

Există două tipuri de faliment, iar situația angajaților depinde de tipul de faliment declarat:

  - Falimentul prin lichidare presupune suspendarea activității firmei, iar contractele de muncă sunt desfăcute în mod automat. 

  - În schimb, falimentul sistematic presupune o restructurare a firmei, situație în care se va decide dacă contractele de muncă vor fi păstrate sau desfăcute.

Conform legislației, în oricare dintre cele două situații, angajatorul va plăti mai întâi cheltuielile aferente procedurii de faliment, urmate de datoriile provenite din finanțări primite în perioada de insolvență, iar abia apoi va achita salariile restante ale angajaților. 

Acordarea de salarii compensatorii este posibilă doar dacă este prevăzută în contractul individual de muncă, în regulamentul intern al angajatorului și/sau în contractul colectiv de muncă.

Ce se întâmplă în caz de trimitere în șomaj tehnic

Conform art. 52 din Codul Muncii, șomajul tehnic reprezintă întreruperea sau reducerea temporară a activităţii unei firme, din cauze economice, tehnologice, structurale sau altele asemănătoare. Această procedură se inițiază de către angajator, fără acordul salariaților săi. Însă, decizia de a intra în șomaj tehnic trebuie comunicată personal angajatului în cauză.

În perioada în care se află în șomaj tehnic, angajații beneficiază de o indemnizație plătită din fondul de salarii, care nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă. 

Pe durata șomajului tehnic, salariații nu pot solicita ajutor de șomaj. De asemenea, angajatorul le poate solicita oricând să își reînceapă activitatea, astfel că trebuie să rămână disponibili. În momentul în care angajatul își reîncepe activitatea după o perioadă de șomaj tehnic, va primi din nou salariul stabilit prin contractul de muncă.

Ce se întâmplă în caz de pandemie 

Pe perioada stării de urgență, guvernul a luat măsuri menite să vină în sprijinul angajaților care lucrau pentru firme care și-au redus sau au întrerupt temporar activitatea, fie total sau parțial.

Indemnizațiile de șomaj tehnic s-au stabilit la 75% din salariul de bază corespunzător postului ocupat și au fost suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Angajatorii care au dorit și cărora bugetul le-a permis, au putut suplimenta aceste indemnizații, după caz.

Care sunt drepturile angajaților în caz de insolvență sau faliment

Pe lângă cunoașterea drepturilor și obligațiilor legate de preaviz sau concediere, este necesar ca angajații să știe și care sunt drepturile lor în momentul închiderii firmei, ca să prevină eventuala încălcare a acestora de către angajatori.

1. Dreptul de a solicita demararea procedurii de insolvență dacă nu își primesc salariile pentru o perioadă mai lungă de timp. În această situație angajații au statutul de creditori.

2. Dreptul de a-și alege un reprezentant care să voteze în numele angajaților în cadrul întâlnirii dintre creditori.

3. Dreptul de a apela la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, ca să recupereze salariile restante pe care angajatorul intrat în insolvență nu le-a mai putut plăti. 

Plafonul despăgubirii este stabilit la valoarea a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat. Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se constituie din contribuția lunară a fiecărui angajator.

Concluzie

Multe firme se află într-o situație precară din cauza pandemiei și, din păcate, mulți angajați se regăsesc în situația în care își pierd locul de muncă pentru că angajatorii dau faliment.
Deși situația pare sumbră, sunt și firme a căror activitate a fost afectată într-o măsură foarte mică sau chiar deloc. Drept dovadă, în fiecare zi apar noi joburi pe platforme de angajare precum Undelucram.ro.