Citesc acum o carte care se cheamă „Omul care și-a confundat jobul cu viața”, de Naomi Shragai. Pe scurt, autoarea vorbește despre strategiile defensive pe care le aplicăm la serviciu, despre sindromul impostorului, conflicte, performanță, obsesia pentru control și altele. Această carte m-a inspirat să scriu acest articol.

Mulți ani emoțiile nu au fost abordate din perspectiva manifestării acestora la locul de muncă, deși există contexte dintotdeauna.

Factorii complecși care influențează succesul sau eșecul transformării unei companii își au rădăcinile în emoțiile umane, potrivit unui studiu realizat de Ernst & Young și Saïd Business School din cadrul Universității Oxford, bazat pe un sondaj realizat în rândul a 935 de persoane cu funcții de conducere și subordonați direcți ai acestora, precum și a 1.127 de angajați din 23 de țări și 16 sectoare de activitate.

Potrivit cercetării, liderii care acordă prioritate emoțiilor angajaților în cadrul proceselor de transformare au de 2,6 ori mai multe șanse de succes decât cei care nu o fac. În plus, mai bine de jumătate (52%) dintre respondenții care au participat la transformări performante au declarat că organizația lor le-a oferit sprijinul emoțional de care au avut nevoie în timpul procesului. În schimb, tensiunea emoțională resimțită de angajați crește cu 136% în timpul unei transformări neperformante.

O transformare reușită este esențială pentru succesul organizațiilor, iar cercetarea arată că demersurile de schimbare se accelerează, 85% dintre respondenți fiind implicați în două sau mai multe transformări majore în ultimii cinci ani. În același timp, rata de eșec a proiectelor de transformare rămâne constant ridicată, 67% dintre respondenți participând la cel puțin o transformare neperformantă în aceeași perioadă.

„Trăim într-o epocă a transformărilor radicale, în care ritmul schimbării este din ce în ce mai accelerat, iar pentru multe companii transformarea este o chestiune de totul sau nimic. Însă, în prea multe situații, transformarea este văzută ca un cuvânt cu conotații negative, un eufemism pentru disponibilizări, atunci când lipsa de viziune și de leadership are drept consecință o forță de muncă suprasolicitată, stresată și lipsită de încredere. Acest studiu a arătat că aducerea emoțiilor în prim-planul transformării crește semnificativ șansele de succes și protejează bunăstarea forței de muncă. Liderii trebuie să accepte inevitabila călătorie emoțională care însoțește orice transformare și să își conducă oamenii prin fiecare etapă a acesteia, dacă vor să transpună viziunea în realitate și să facă din schimbare un lucru entuziasmant”, spune Andrew White, cercetător principal în practici de management la Saïd Business School din cadrul Universității Oxford.

British Airways a găsit un mod inedit de a măsura emoțiile clienților săi atunci când folosesc serviciile companiei. Echipa de marketing a British Airways și-a propus să îmbunătățească serviciile în urma unui studiu prin care au aflat ce simt pasagerii în timpul zborului.

Studiul a avut o abordare inedită, dar eficientă:

Cu ajutorul unor pături confecționate dintr-o țesătură de fibră optică au măsurat fluctuațiile electrice din creier. Fluctuațiile erau înregistrate printr-o bentiță purtată de pasageri, codate și transmise prin Bluetooth către pătură. Atunci când un pasager se simțea anxios, pătura devenea roșie, iar dacă era relaxat, ea devenea albastră. Bineînțeles că majoritatea pasagerilor erau anxioși la decolare și aterizare, dar fericiți atunci când mâncau. Mai mult, studiul a urmărit să afle cum filmele influențează starea clienților și ce băutură sau mâncare îi mulțumește.

Dar să povestim puțin și despre ce sunt emoțiile și cum ne ajută acestea.

Emoțiile sunt trăiri afective pozitive sau negative, care apar ca răspuns la evenimentele cu care ne confruntăm de-a lungul vieții. Scopul emoțiilor este acela de a ne sprijini în adaptarea la mediul înconjurător. Emoțiile ne ajută să luăm decizii, să ne mobilizăm și să acționăm în diferite situații de criză și, de asemenea, să îi înțelegem pe cei cu care relaționăm.

Identificarea corectă a emoțiilor noastre și a celor ale apropiațiilor ne aduce o serie de beneficii importante:

Emoțiile corect identificate ne oferă mesaje despre nevoile noastre. Spre exemplu, te trezești dimineața cu o stare de nervozitate, pregătindu-te să mergi la muncă. Această stare îți poate transmite faptul că jobul tău este unul în care îți sunt încălcate limitele, unde poate ești suprasolicitat și de care, în realitate, nu ești mulțumit.

Emoțiile ne ajută să relaționăm, să îi înțelegem și chiar să îi ajutăm pe cei din jur.  Nu putem citi  gândurile oamenilor, dar putem deduce emoţiile unei persoane fără ca ea să spună nimic, prin interpretarea expresiilor faciale. Astfel, putem observa când o persoană este tristă și îi putem oferi sprijin sau putem observa când cel de lângă noi este nervos și are nevoie de spațiu.

Trăirile emoționale ne oferă informații despre mediul în care trăim (dacă suntem în pericol, dacă mediul este plăcut, dacă activitatea noastră ne oferă satisfacție).

Tabel 1. Când apar și cum se manifestă emoțiile (sursa: mazecenter.ro)

Gestionarea emoțiilor este acțiunea prin care devenim conștienți și stăpânim modul în care răspundem la factorii declanșatori ai reacțiilor emoționale. Gestionarea emoțiilor ne ajută să răspundem într-un mod sănătos la evenimentele care ne produc reacții negative.

Primul pas în gestionarea emoțiilor este identificarea corectă a emoțiilor pe care le simțim. De asemenea, este foarte important să cunoaștem și evenimentul care a dus la apariția emoției. După ce am identificat corect emoția simțită și i-am găsit o cauză, putem acționa pentru a o  gestiona.

De foarte multe ori, cel puțin în ultimii ani, lipsa de conștientizare sau de exprimare a emoțiilor provine din teama de a nu fi judecați pentru acestea.

Având în vedere că la locul de muncă ni se cer rezultate, performanță, se pune presiune continuă asupra noastră, se creează un mediu ostil, în care oamenii nu mai pot, nu mai știu cum să-și gestioneze frustrările, fricile, temerile, nu știu cum să-și comunice emoțiile astfel încât să nu se interpreteze greșit. Acest fenomen nesănătos a contribuit la  o comunicare defectuoasă pe care o avem la toate nivelurile.

Atunci când ești capabil să-ți recunoști emoțiile și să le gestionezi, asumându-ți responsabilitatea exprimării acestora, indiferent că sunt pozitive sau negative, atunci când le poți accepta și pe ale celor din jur,  poți avea relații armonioase, echilibrate, constructive, atât la nivel personal, cât și profesional.

Orice business are ca fundament oamenii, iar oamenii sunt un cumul de emoții de care nu se pot dezice în momentul în care intră pe poarta serviciului. Deși mulți manageri și-ar dori asta, afișând o atitudine rece, lipsită de empatie, care foarte ușor poate deveni agresivă, și ei, la rândul lor, au emoții,, pe care fie le ascund pentru a nu fi considerați vulnerabili, fie nu știu să le gestioneze. Mulți dintre ei nici nu vor să învețe să o facă.

Ceea ce însă mulți oameni nu știu sau, pur și simplu, nu vor să accepte, este că emoțiile, gestionate corespunzător, aduc doar beneficii. Schimbarea necesită un efort considerabil, dar merită făcută tocmai privind această perspectivă constructivă. Suntem ființe sociale, nu putem trăi fără emoții sau ascunzându-le la infinit, deoarece nimeni nu-și dorește o lume rece, robotizată, automatizată, captivă.

Voi încheia cu ceea ce spune, atât de frumos, Daniel Goleman:

If your emotional abilities aren't in hand, if you don't have self-awareness, if you are not able to manage your distressing emotions, if you can't have empathy and have effective relationships, then no matter how smart you are,

you are not going to get very far.