Sursa foto

Cand eram mic, tot auzind ca romanii din diaspora in sus, romanii din diaspora in jos, au inceput sa incolteasca in mintea mea necoapta cateva intrebari. In primul rand, unde se gaseste acest loc misterios, aceasta tara indepartata numita Diaspora? In al doilea, de ce romanii care stau in acest loc au hotarat sa se mute acolo?

Intrebarile, incoltind pe un teren schimbator, s-au ofilit inainte de a putea fi culese de vreun adult, care sa-mi explice despre ce este vorba, astfel incat mult mai tarziu am aflat semnificatia acestui cuvant si a povestilor din spatele lui.

Mi se pare fascinant cum acest simplu cuvant, care nu este numele unei tari, poate ingloba atat de multi oameni, din atat de multe locuri, care au atat de multe vise, planuri si ingrijorari. Din acest punct de vedere, Diaspora chiar poate fi privita ca o tara, o tara abstracta, virtuala, definita nu de un teritoriu geografic, ci de un mod de a fi si a de cauta mai binele.

Dar, in pofida acestui caracter virtual, ea poate influenta de la distanta lucruri cat se poate de reale si de apropiate de noi, precum alegerea unui presedinte, bunastarea rudelor din tara si chiar deschiderea unui nou birou de pasapoarte.
Intr-un fel, diaspora este o proiectie in prezent a felului in care noi, romanii ramasi in tara, ne-am dori sa aratam in viitor.

Si, neputand dormi cincizeci de ani pentru a ne trezi intr-o alta Romanie, atipim de cateva ori in avion sau in autocar si ne trezim, ca prin magie, intr-o alta tara, care uneori ne spulbera visele, dar pe care alteori ajungem s-o consideram a noastra. Cel putin asa imi imaginez ca se intampla, mijindu-mi ochii spre viata diasporenilor, de la cateva mii de kilometri si cateva zeci de ani distanta.

Mi s-a intamplat de cateva ori sa vizitez prieteni din diaspora si am putut vedea cum functioneaza ei in tara adoptiva. Indiferent daca sustin sau nu ca, la un moment dat, se vor intoarce in Romania, viata lor este acum acolo, cu copiii, serviciul si obiceiurile occidentale nou dobandite.

La serviciu si la obiceiuri poti renunta dar, in momentul in care copilul ti se naste in alta tara, unde poate ai mai multa sustinere din partea statului, unde poate sistemul de educatie este mai bun, cum ai putea tu, ca parinte, sa iei in calcul smulgerea micilor sale radacini si transplantarea intr-un mediu strain? De aceea cred ca romanii care ajung sa-si formeze o familie in alta tara cu greu se vor mai putea intoarce definitiv acasa.

Este intr-adevar destul de la moda in prezent subiectul reatragerii in tara a romanilor din diaspora. Parerea mea este ca eforturile statului roman ar trebui sa se axeze nu pe conditiile si facilitatile speciale la care aceste persoane ar avea acces odata reintoarse, ci pe felul in care tara noastra functioneaza per ansamblu.

Altfel, ce i-ar impiedica pe cei care in prezent ezita sa plece din tara sa o faca pentru cativa ani, numai pentru a putea beneficia si ei de aceste conditii si facilitati? Incercarea de a oferi astfel de stimulente ar fi doar o forma de discriminare pozitiva si nu ar face nimic pentru a elimina cauza initiala a plecarii acestor oameni. Si nu cred ca un roman care ar decide sa se intoarca, presupunand ca ar face-o cu gandul la aceste beneficii, ar fi multumit vazand cum traiesc cei din jur.

Mi-ar placea ca statul roman sa se concentreze strict pe ce se intampla in interiorul granitelor noastre, sa lucreze pentru a ridica nivelul de trai al tuturor cetatenilor, sa pregateasca un teren fertil pentru copiii care se nasc acum, indiferent daca aici sau aiurea, pentru ca, daca reuseste acest lucru, cei plecati vor avea toate motivele sa ia in calcul revenirea sau cel putin sa viseze la ea, fara a mai fi nevoie de vreun efort special indreptat in directia lor.

Un bun exemplu in acest sens este initiativa de crestere a salariilor medicilor. Toti medicii vor profita de acest lucru, nu doar cei care poate se vor intoarce in tara in urma acestei masuri. Acesta este tipul de masura pe care il consider de viitor (fara a lua in calcul aspectele fezabilitatii sale sau al impactului sau bugetar).