Tinand cont de faptul ca recomandarile reprezinta cea mai indoielnica sursa de informare pentru angajatori, potrivit unui studiu Beardwell et al, 2004-2007, ne miram ca sefii le folosesc in continuare.    

De fapt, 45% dintre angajatori tin cont de recomandari, desi au o cota de predictibilitate de doar 0,13%, insemnand ca reflecta cum se va comporta un angajat in doar 13% din timp.

 
Urmatoarea sursa indoielnica de informare este interviul nestructurat - 31% - vehiculat in unele cercuri de HR; recomandarile pot fi ignorate cu usurinta, comparativ cu alte surse de informare, mult mai bune.

Care este problema paradigmei recomandarilor, in contextul analizarii unui candidat?

 
1. Informatia insuficenta sau dezechilibrul pozitiv

 
Pentru incepatori, din cauza folosirii precare a recomandarilor de catre unii angajatori si a culturii litigioase, sefii nu ofera detalii complete despre performanta, preferand sa furnizeze informatii de baza, indiscutabile, precum cele legate de salariu, functie si numarul zilelor de concediu.

 
Angajatorii se tem ca o recomandare proasta poate isca unele acuzatii la adresa lor, care tin de interpretarea deficitara, defaimare si chiar incalcarea confidentialitatii. Asadar, in zilele noastre, cele mai multe recomandari contin informatii insuficiente si nu pot oferi concluzii elocvente cu privire la performanta; de asemenea, aspectele negative sunt eliminate, existand dezechilibrul pozitiv.
 

Pe de alta parte, candidatii ii vor alege doar pe angajatorii care au ceva bun de spus despre ei.

 
2. Viciul procedural
 

Procesul recomandarilor este viciat: posibilul angajator se va baza pe punctul de vedere al unei persoane, nu poate face o examinare obiectiva. Dezechibrul negativ sau pozitiv va aparea imediat - informatii eronate, exagerari, interpretari gresite si alte necazuri.

3. Erorile de atribuire
 

Studiile arata ca tocmai contextul in care se inregistreaza performanta este vital pentru determinarea nivelului unei persoane. Angajatii excelenti intr-o directie pot fi ingrozitori la alte activitati. Recomandarile reprezinta o mare greseala de atribuire, deoarece abordeaza performanta intr-un context vechi si compania ii atribuie un context nou, intr-un mod eronat.

Asadar, este greu sa vedem in ce masura ne folosesc recomandarile candidatilor, care nu dispun de anumite elemente informative. Verificarea trecutului si experientei acestora este esentiala. Totusi, verificarea background-ului nu inseamna neaparat ca angajatul respectiv va fi eficient pe viitor, scrie Recruiter.com.