Distribuie
Mediocritatea – prizoniera potențialului uman
Într-o carte publicată în 2015 intitulată „Mediocraţia”, filosoful canadian şi specialistul în ştiinţe politice, Alain Deneault, atrage atenţia că-n societăţile actuale de pretutindeni există tendinţa de a promova mediocritatea, adică indivizi nici buni, nici răi, care se subordonează aproape instinctual unei ordini prestabilite, care ştiu şi vor „să joace jocurile” impuse şi care nu sunt preocupaţi decât de îndeplinirea „caietului de sarcini”, fără preocupare pentru valoarea şi calitatea muncii pe care o desfăşoară sau a vieţii pe care o trăiesc.
Canadianul mai susţine că multe dintre funcţiile de conducere, în prezent, sunt ocupate uneori de inşi care şi-au atins nivelul de incompetenţă şi se eternizează în posturile respective sau, mai des, de către oameni cu un anumit grad de competenţă, dar care fac exact ce li se cere, nici mai mult, nici mai puţin, fără a pune întrebări incomode, fără a fi preocupaţi de altceva decât de a avansa în carieră, prin ocuparea uni post la un nivel superior.
Într-un sens mai larg, filosofic, mediocritatea este singurul fel de a fi care îi face fericiţi pe cei mai mulţi dintre oameni, spunea „părintele tragediei” greceşti, Euripide, în antichitate.
Caragiale a scris o poezie, „Contemporanilor mei”, din care reproduc un pasaj:
Păsemne-aşa ne scrise pustia de ursită:
Pecum ne fuse vremea meschină s-umilită,
Meschini şi mediocri să fim şi să murim!
„Mediocritatea este plaga civilizației.”, zicea John Fowles.
Dar... ce este mediocritatea?
Conform dicționarului, mediocritatea este „starea celui mediocru – om fără talent, lipsit de merite”.
Mediocritatea poate fi definită ca o stare în care performanța sau rezultatele unei persoane sunt mediocre sau nesemnificative în comparație cu ceilalți. Ea poate afecta diferite aspecte ale vieții, cum ar fi cariera, relațiile personale sau dezvoltarea personală. Mediocrul se simte adesea în umbra celor mai strălucitori și talentați și poate suferi de o lipsă de încredere în propriile abilități.
Mediocritatea, acel statut nebănuit de cea mai mare parte a societății, este adesea privită cu dispreț sau dezinteres. Cu toate acestea, este esențial să înțelegem că mediocritatea este mai mult decât o simplă stare de a fi. Ea reflectă o lipsă de excelență sau deosebire, însă aduce cu sine provocări și oportunități în egală măsură.
În acest articol, vom explora conceptul de mediocritate, impactul său asupra indivizilor și modul în care putem înfrunta această stare de stagnare.
Cauze și consecințe:
Există mai multe cauze care pot contribui la mediocritate. Unele dintre acestea pot fi lipsa de motivație, teama de eșec, rezistența la schimbare sau lipsa direcției clar definite. Mediocritatea poate duce la frustrare, resentimente și poate inhiba dezvoltarea personală. Persoanele care trăiesc în mediocritate pot avea dificultăți în a-și atinge potențialul maxim și în a-și realiza visele și aspirațiile.
Dar de ce ne-am complace în mediocritate? În anonimat? De ce nu ne-am dori să învățăm, să ne dezvoltăm, să evoluăm?
Mediul social și presiunea asupra mediocrității:
Societatea modernă pune adesea presiune asupra indivizilor de a fi excepționali într-o varietate de domenii. De la realizările academice la carieră și performanțe sportive, se așteaptă ca oamenii să fie cei mai buni. Această presiune poate crea un sentiment de anxietate și poate contribui la evitarea riscurilor și menținerea în mediocritate. De asemenea lipsa sprijinului familiei și nivelul de educație scăzut contribuie major la statutul de mediocru.
Depășirea mediocrității:
Cu toate că mediocritatea poate părea o prizonieră a potențialului uman, există modalități de a o depăși. Este important să ne amintim că excelența nu este un rezultat imediat, ci rezultatul unui efort continuu și al dorinței de a învăța și de a crește. Iată câteva modalități prin care putem înfrunta mediocritatea:
- Auto-reflecție și auto-conștientizare: Este crucial să ne analizăm propriile abilități și să identificăm zonele în care putem crește și să ne dezvoltăm. Prin auto-reflecție, mentorat, coaching, diverse teste, consiliere putem descoperi pasiuni și interese care să ne îndrume către excelență.
- Setarea obiectivelor și planificare: Stabilirea obiectivelor clare și elaborarea unui plan de acțiune sunt esențiale pentru a evita stagnarea și pentru a progresa. Aceste obiective ar trebui să fie realiste, dar și provocatoare, astfel încât să ne stimuleze să ne depășim limitele.
- Învățare continuă și dezvoltare personală: Educația și învățarea continuă sunt cheile pentru a evita mediocritatea. Prin lectură, participarea la cursuri, aderarea la comunități de învățare și împărtășire de bune practici, dezvoltarea abilităților și îmbunătățirea cunoștințelor, putem crește în mod constant și ne putem apropia de excelență.
- Curajul de a risca și de a înfrunta frica de eșec: Pentru a depăși mediocritatea, trebuie să ne asumăm riscuri și să înfruntăm frica de eșec. A accepta că eșecul face parte din procesul de învățare și că reușita poate veni numai prin încercări și perseverență ne poate ajuta să ne depășim limitele.
Mediocritatea este o atitudine şi o alegere. Când cineva alege mediocritatea, care este mai „comodă”, alege, de fapt, să-şi oculteze competenţele, talentele, latenţele, oportunităţile.
Cei mai mulţi oameni se mulţumesc cu „supravieţuirea”, este un reflex pe care îl purtăm în subconştientul nostru, dat fiind faptul că, mii de ani, la acest lucru s-a limitat condiţia umană. Trebuie să ne obişnuim creierul cu scopuri mai înalte, cu altă raţiune de a fi, să ne întrebăm în fiecare dimineaţă spre ce ne îndreptăm, cât de mult am făcut pentru scopurile pe care ni le-am stabilit, iar seara să nu o trăim ca pe o „suferinţă”, plângându-ne de oboseală şi efort. Şi scopurile trebuie să ne reflecte personalitatea, dorinţele, aspiraţiile. Mediocritatea se instalează rapid într-o viaţă fără scop, fără aspiraţii. (sursa: www.destepti.ro)
Mediocritatea este o stare în care mulți se regăsesc. Ori este o stare călduță, în care mulți se simt bine, acea zonă de confort; ori este o stare în care mulți se simt ca-n închisoare, prizonieri. Dar starea de fapt nu trebuie să fie un loc în care rămânem blocați, pentru că există soluții, iar potențialul uman este uriaș, oamenii fiind capabili de mult mai multe lucruri decât își imaginează.
Prin auto-reflecție, planificare, învățare continuă și curajul de a risca, putem provoca mediocritatea și putem elibera potențialul nostru uman. Este important să ne amintim că excelența este o călătorie și nu o destinație finală. Depășind mediocritatea, ne putem transforma viața, ne putem găsi echilibrul, armonia, fericirea și putem realiza lucruri remarcabile pentru noi, dar și pentru cei din jurul nostru.
Și închei cu ceea ce spunea Honore de Balzac acum două secole: „Fericirea este peste tot, dar nu în mediocritate.”
Contributor Undelucram.ro
Corina Neagu
Mai multe articoleDistribuie
Ce-am citit merită:
Comentarii
0 comentarii
Accesează-ți contul și adaugă comentariul tău
Echilibru
Abonează-te la Newsletter
Citește articolele de interes din partea contributorilor Undelucram.ro