Reziliența este definită frecvent drept capacitatea ființelor umane de a se adapta într-o manieră pozitivă la situații nefavorabile. În neuroștiință se afirmă că persoanele reziliente sunt mai echilibrate din punct de vedere emoțional în fața situațiilor stresante și suportă mai ușor presiunea. Acest lucru permite o senzație de control în fața evenimentelor, o mai bună capacitate de a face față provocărilor. Această capacitate de a rezista este testată în situații ca pierderea neașteptată a unei ființe dragi, abuzul fizic sau psihic, abandonul afectiv, eșecul, catastrofele naturale și sărăcia extremă. S-ar putea spune că reziliența reprezintă o tărie ce depășește rezistența. Reprezintă capacitatea de a domina și depăși stimulii nefavorabili.

Cuvântul „rezilienţă” provine de la termenul latin „resilire”, care înseamnă „a ricoşa, a se întoarce”. Termenul de reziliență a fost preluat de experții din domeniul psihologiei pentru a defini capacitatea unei persoane de a se adapta rapid, prin învățare, și cu puțin stres unui eveniment tragic, unor probleme sau eșecuri. Această capacitate nu trebuie confundată cu ignoranța, indiferența sau suprimarea. Persoanele reziliente nu îşi resping emoţiile, ci le acceptă fără să le lase să preia controlul sau să le influenţeze deciziile.

Spunem despre anumiți oameni că sunt rezilienți atunci când constatăm că aceștia:

1. Depășesc cu mai multă ușurință anumite evenimente nefericite din viața lor;

2. Se remontează rapid și sunt capabile să vadă dincolo de dramatismul sau tragicul situației în sine;

3. Reușesc să găsească ceva bun în orice situație dificilă;

4. Se concentrează asupra lucrurilor pozitive;

5. Răspund mult mai rapid și mai eficient în fața factorilor de stres;

6. Au capacitatea să-și conserve energia și să o canalizeze constructiv;

7. Consideră că orice eșec este o experiență și o oportunitate de învățare.

Cum ne ajută reziliența în viața de zi cu zi și în context organizațional?

La nivel organizațional intervin deseori schimbări care ne afectează, iar reziliența ne ajută în a fi mai deschiși, mai adaptabili, mai flexibili în fața acestora. De asemenea ne ajută atunci când apar situații critice, conflictuale, să le depășim mai rapid și mai eficient. Cel mai important este că reziliența nu ne face să ne anihilăm emoțiile, ci să le conștientizăm, dar să nu le lăsăm să ne influențeze în mod negativ conducându-ne la luarea unor decizii greșite sau impulsive.

Sunt locuri de muncă (avocatură, vânzări, medicină, IT etc.) unde lucrurile se schimbă extrem de rapid și în care fără reziliență nu reușești să performezi.

Ajută, de asemenea, să existe o cultură organizațională care include necesitatea învățării continue, pentru a putea răspunde mai repede, mai eficient în fața unei crize.

Unde învățăm să fim rezilienți?

Experiențele din familie, mediul în care am crescut, școala, societatea, mediul în care lucrăm, anturajul, toate își pun amprenta asupra noastră și contribuie la nivelul nostru de reziliență. Eu văd un nivel foarte ridicat de inteligență emoțională legat în mod direct de ceea ce înseamnă reziliență. Mulți spun că e vorba de forță/putere, atât fizică cât și mentală. Este clar că reziliența este asociată cu încrederea în sine, cu dezvoltarea, tăria de caracter, stăpânirea de sine, cumulul de experiențe care ne-au făcut să ieșim din zona noastră de confort și să încercăm diverse abordări. Reziliența se antrenează, este ceva ce se poate învăța și dezvolta.

Concret, ce avem de făcut pentru a deveni (mai) rezilienți?

1. Ne mărim rețeaua de oameni de încredere, de la care putem mereu învăța ceva și pe care ne putem baza.

2. Ne concentrăm asupra lucrurilor și oamenilor pozitivi din viața noastră.

3. Acceptăm provocări de tot felul fără să ne (mai) fie teamă de eșec sau greșeală – din eșec și din greșeli învățăm enorm.

4. Evităm să investim în vicii, în ceva ce ne face rău, ci investim în pasiunile care ne fac plăcere și ne fac bine.

5. Ajutăm alți oameni – intrăm în programe de voluntariat, devenim mentori, ne implicăm în inițiative sociale etc.

6. Începem să ne cunoaștem mai bine și să găsim, prin tot ce facem, sensul existenței noastre.

7. Investim în învățare continuă, ne pregătim pentru necunoscut și experimentăm.

8. Ne facem un plan de carieră/dezvoltare și ne stabilim obiective clare în acest sens.

9. Ne verificăm starea de sănătate, facem sport, începem să ne gândim serios la starea noastră de bine atât la nivel fizic cât și emoțional.

10. Cerem ajutor atunci când simțim că nu ne descurcăm singuri.

Eric Greitens (45 de ani) este un fost membru al forțelor speciale americane Navy SEAL, filantrop, autor și politician, activând timp de un an (2017 - 2018) ca guvernator al statului Missouri. Și-a obținut doctoratul la Universitatea Oxford și a făcut cercetări și fotografii documentare cu copii și familii din Rwanda, Albania, Mexic, India, Croația, Bolivia și Cambodgia.

Este fondatorul fundației Mission Continues care le oferă veteranilor de război posibilitatea de a-și continua misiunea în cadrul comunităților, transformându-le și îmbogățindu-le cu resursele lor. Revista Time l-a inclus pe lista celor 100 cele mai influente persoane din lume, iar revista Fortune l-a desemnat unul dintre cei mai mari 50 de lideri din lume. El a scris cartea “Reziliența. Înțelepciune câștigată cu greu pentru a trăi o viață mai bună” și spune că:

„Reziliența e virtutea care le permite oamenilor să treacă prin greutăți și să devină mai buni. Nimeni nu scapă de durere, frică și suferință. Totuși, din durere poate veni înțelepciunea, din frică poate veni curajul, din suferință poate veni puterea - daca avem virtutea rezilienței."