Ziua Mondială a Sănătății Mintale se sărbătorește an de an pe 10 octombrie, data stabilită de Federația Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) în 1992. Anul 2020 a prăbușit economii, a accelerat inovații și a afectat toate aspectele vieții oamenilor. Pandemia COVID-19 a schimbat considerabil condițiile de muncă și încă aduce provocări majore psiho-sociale pentru sănătatea fizică și mentală a tuturor celor apți de muncă, influențându-le bunăstarea pe termen scurt și lung.

De ce să vorbim despre sănătatea mintală

Știai că pierderea productivității din cauza sănătății mintale din Regiunea Europeană a WHO reprezintă costuri de 140 miliarde USD pe an? Starea de bine de la locul de muncă influențează productivitatea, sănătatea fizică și mentală și situația financiară a companiilor. Legat de sănătatea mintală, există prea multă stigmă și prea puțină educație. Tulburările mintale sunt mai frecvente decât știm sau suntem dispuși să acceptăm, însă ce știm, dar nu prea acceptăm, este că pentru fiecare dintre ele există tratament de recuperare sau menținere sub control. Printre factorii care pot avea impact asupra sănătății mintale a lucrătorilor se numără medii organizaționale și manageriale inadecvate, lipsa sprijinului, lipsa skill-urilor proprii și mediile de lucru stresante.

Când vorbim despre sănătate mintală de fapt ajutăm comunitatea pieței muncii, făcând-o mai acceptabilă și înțelegătoare față de cei care se confruntă cu tulburări psihice. Ei vor avea curajul să se deschidă, să caute și să li se ofere ajutor, să învețe să facă față situației și să înceapă procesul de recuperare. Este importantă și menținerea unei stări generale de bine pentru că o sănătate mintală pozitivă creează un mediu de lucru mai colaborativ și productiv.

Sănătatea mintală în cifre

În 2015, 5% din populația României suferea de tulburări de depresie, iar 3,7% de tulburări de anxietate, estima WHO. În 2018, 20% din români sufereau de tulburări psihice, iar în 2019, numărul lor a crescut la 25%. Cele mai comune tulburări sunt depresia (2 milioane pers.), tulburarea bipolară (800.000 pers.), schizofrenia (80.000 pers.) și insomnia (1 din 3 români poate suferi de tulburări de somn).

În 2018, costurile sănătății mintale au fost estimate la peste 600 miliarde EUR la nivel UE. În același an, România a acordat cel mai mic procentaj din PIB din UE pentru tratarea bolilor psihice.

Tulburările psihice sunt subraportate în România, așa că numărul real nu se știe deoarece (1) mersul la psiholog/specialist este încă privit ca subiect tabu și rușinos și (2) lipsesc campaniile de informare și promovare a serviciilor dedicate sănătății mintale. Aceste două aspecte împiedică oamenii să caute și să ceară ajutor, ceea ce duce la o izolare mai mare și la agravarea condițiilor lor.

Ce pot face ca angajat?

În 2018, România se afla printre statele UE cu cele mai multe ore de muncă pe săptămână, iar generația Z și-a dat seama că sănătatea, nu jobul, trebuie să fie pe primul loc. Însă până când vom descoperi rețeta locurilor de muncă fără angoase, stresul și burnoutul nu vor ierta pe nimeni. Nu contează dacă ești student, angajat entry-level sau manager – sănătatea mintală trebuie tratată cu seriozitate și este important să fie luate măsuri cât mai devreme deoarece pot apărea complicații rapide și intense.

Cea mai la îndemână opțiune este comunicarea – cu familia, prietenii, colegii de muncă și/sau specialiști. Dacă nu te simți încă confortabil să vorbești despre lucrurile prin care treci, caută în primă fază informații practice despre echilibrul între viața profesioanlă și personală, organizarea task-urilor sau ce poți face cu anxietatea care există chiar dacă avem încă job. Dacă starea persistă și încă ai dificultăți în a-ți articula trăirile, caută resurse online. Practica auto-diagnosticării pe internet este bine-cunoscută, dar nu sănătoasă, așa că asigură-te că citești informații din surse de încredere.

• Poți obține suport 24/7 de la DepreHUB și citi multe informații de la Estuar.
• Organizația Internațională a Muncii a pus la dispoziție un ghid de ameliorări practice pentru prevenirea stresului la muncă
• Regiunea Europeană a WHO publică date și statistici, cuvinte cheie și definiții în sănătatea mintală, povești personale și influența lor asupra instituțiile care au decizie politică.
• Întreabă-ți angajatorul ce servicii poți folosi sau ce inițiative există legate de sănătatea mintală.
• Respectă orele de somn, fă exerciții fizice, asigură-ți doza de vitamina D (luată în mod natural numai din razele soarelui) și mănâncă sănătos.

Este important să cunoști măcar o parte din cadrul legal al sănătății mintale, precum Legea nr. 487/2002 (Cap. IV, Secțiunea 3. Drepturile persoanelor cu tulburări psihice). Persoanele cu handicap (afecțiuni fizice, mentale sau senzoriale) pot solicita să lucreze mai puţin de 8 ore pe zi, pot primi 3 zile în plus de concediu și nu pot fi concediate fără un preaviz de minim 30 de zile lucrătoare, conform Legii 448/2006 republicată 2008. Ia în considerare și Art. 61 și Art. 64 din Codul muncii, care explică ce pot face angajatorii în legătură cu o situație uneori subiectivă.

Implicarea și responsabilitatea angajatorilor

Poate cel mai important lucru pe care angajatorii îl pot face este să întrebe înainte să judece, pentru că etichetele stau cel mai bine pe conserve. O primă conversație despre sănătatea mintală între management (incluzând un om de HR) și angajat poate face minuni – iar conversația va beneficia ambele părți. Angajații vor prinde încredere să împărtășească unele provocări pe care le au, iar angajatorul va reuși să-și cunoască mai bine angajații și să evite pierderi financiare datorită productivității scăzute a angajaților.

E nevoie ca angajatorii să se implice în mod activ în promovarea și protejarea sănătății mintale la locul de muncă, iar WHO recomandă următoarele acțiuni: conștientizarea importanței sănătății mintale, informarea angajaților despre ajutorul disponibil, implicarea angajaților în luarea deciziilor, oferirea de programe pentru dezvoltarea carierei și recunoașterea și recompensarea performanței muncii.

Cunoașterea și respectarea cadrului legal ar trebui să fie o cerință trecută în orice anunț de angajare în poziții de management. Câteva aspecte de menționat sunt: (1) nu este admisă nicio discriminare bazată pe o tulburare psihică cf. legii nr. 487/2002; (2) stresul și epuizarea fizică sunt considerate hărțuire morală la locul de muncă cf. actului normativ 356/2018 și (3) Codul Muncii/Art. 61 privind cazurile concedierii pentru motive subiective, precum și Codul Muncii/Art. 64 privind obligativitatea ofertei de redistribuire în muncă.

DepreHUB oferă workshopuri de psihoeducație în corporații, dar până atunci, e bine ca motivarea angajaților să fie pe agenda zilnică a oricărui angajator.

Să vorbim despre sănătatea mintală la muncă, dar mai ales să ascultăm

Dacă nu știi cum să abordezi acest tip de subiect, iată câteva sugestii:

• Momentul actual este momentul perfect pentru o discuție despre sănătate mintală.
• Multe persoane sunt reticente când vine vorba despre trăirile lor, așa că întrebă de două ori (dar nu deveni insistent).
• Vorbește întâi despre tine astfel încât să oferi încredere și siguranță interlocutorului tău.
• Vorbește despre elefantul din cameră înainte ca el să dărâme pereții.
• Unele persoane se simt mai confortabil dacă poartă astfel de discuții pe internet sau la telefon.

Probabil cea mai importantă acțiune este aceea de a asculta în mod activ – fiecare om comunică în felul lui, așa că fii atent dacă cineva cunoscut folosește mici subtilități sau termeni care nu-i sunt specifici. Atunci când observi schimbări comportamentale, ia acțiune și crează o atmosferă de susținere. Nu uita: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.

Ce pot face cadrele legislative

Printre concluziile Conferinței Europene ”Sănătatea mintală la locul de muncă” din 2018 se numără (1) ”nevoia unui sprijin permanent din partea sistemului național de sănătate publică, prin intermediul Ministerului Sănătății” și (2) ”acordarea de subvenții pentru investiții în programe de sănătate mintală la locul de muncă diminuează în mod considerabil costurile financiare legate de absenteism și concedii medicale”. Cadrele legislative trebuie să continue să investească în măsuri de sprijin pentru persoanele cu provocări mintale. Până atunci, poți citi progresele recente în politicile și legislația privind sănătatea mintală în România.

Adevăr ȘI provocare. Numai că sănătatea mintală nu e un joc.

O căzătură fizică poate afecta orice parte din corpul uman, în funcție de intensitatea ei. Dacă ai mâna sau piciorul în ghips, cel mai probabil nu vei putea scrie sau nu vei putea ajunge deloc la birou. Dacă apar complicații și ai nevoie de o operație chirurgicală, colegii și managerul vor înțelege situația. Se vede, deci există. Nu poți fi acuzat că minți, exagerezi sau că îți imaginezi.

Ce se întâmplă totuși când căzătura are loc în interiorul minții tale? Uneori doar aluneci și nu ai parte de impact. Alteori ești conștient că ești în proces de cădere, și poți să îți ferești fața și coloana astfel încât să nu te rănești prea tare și să fii mai atent data viitoare. Sau este posibil să nu îți dai seama că te afunzi și te trezești în centrul Pâmântului – atât de jos te poți simți mintal. Iar acolo jos, pare că ești singur și devii automat paralizat. Lumea de sus pare o amintire frumoasă și pe moment ești ferm convins că nu mai poți reveni la “normal”. Dar toată călătoria asta nu se vede în exterior, iar tu ești prea înțepenit ca să vorbești. Lucrurile care se văd în exterior sunt apatie, schimbări sociale „inexplicabile” și productivitate și performanță scăzute.

Ambele situații sunt reale, iar dacă nu se acționează repede, ele vor continua să existe și să infecteze corpul. Tot în ambele cazuri se recomandă odihna, terapia și reducea stresului. Însă prima situație este acceptată social, iar a doua este stigmatizată, ba chiar considerată subiect tabu. Dacă Alyssa Mastromonaco (fost șef-adjunct de cabinet la Casa Albă în timpul Președintelui Obama) poate să vorbească despre anxietatea ei ca despre cel mai normal lucru din lume – pentru că și este -, atunci putem și noi să vorbim mai mult și mai în profunzime despre sănătatea mintală la locul de muncă.

Sănătatea mintală la locul de muncă este o provocare pentru întreg ecosistemul pieții muncii – angajați, angajatori și cadre legislative. Provocarea constă în a găsi puterea de a fi sincer, de a-ți menține mintea deschisă atunci când asculți pe cineva vorbind despre dificultățile prin care trece și de a lua acțiune. Fiecare zi ar trebui să fie ziua sănătății mintale, pentru că, așa cum spune și WFMH, nu există sănătate fără sănătate mintală.