România are o piaţă a muncii atipică prin comparaţie cu alte state europene, având în vedere că în centrele de servicii sunt angajaţi, de cele mai multe ori, absolvenţi de studii superioare, ceea  ce nu se întâmplă în alte ţări.

În Germania, de exemplu, există învăţământ dual (echivalentul învăţă­mântului profe­sional din România) care specializează elevii inclusiv pentru activităţi dedicate sectorului de servicii, a explicat Anca Hociotă, manager mem­bership services & vocational training în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK).

„În call centere se angajează absolvenţi de studii superioare pentru că avem şi o inflaţie de absolvenţi de facultate. Este nevoie de timp până când lumea îşi va da seama că nu ai nevoie de facultate ca să lucrezi într-un call center, că poate e mai bine să înveţi o meserie şi apoi să te angajezi în call center, pentru că, până la urmă, joburile din aceste centre nu sunt chiar atât de prost plătite. (…) În Ger­mania, există învă­ţământ dual şi pe partea de servicii, iar cei care au absolvit o astfel de formă de învăţământ lucrează la bănci sau au sarcini administrative de birou“, a explicat Anca Hociotă.

Ea a mai precizat că, în Germania, cei mai mari directori de fabrici şi de companii au trecut iniţial printr-un învăţământ dual, au învăţat o meserie şi după aceea şi-au continuat studiile, iar ulterior au fost promovaţi ca manageri sau directori. Iar astfel de cazuri există şi în România.

„Învăţământul dual este, până la urmă, o îmbinare foarte bună între teorie şi practică, şi de aceea are un succes atât de mare pe plan inter­naţional, pentru că practica făcută direct în companie este foarte importantă pentru angajator.“

O mare parte din­tre absolvenţii de facultate din ultimii ani au fost nevoiţi să se angajeze în centre de servicii (call center, shared service center sau outsourcing), aceş­tia fiind anga­ja­torii care au creat multe locuri de muncă în ultimii ani.

În lipsa unor variante mai bune, tinerii aleg să îşi înceapă cariera într-o astfel de companie, pentru a acumula experienţă de muncă, în speranţa că îşi vor putea schimba mai uşor locul de muncă în viitor.

Totuşi, pentru astfel de joburi nu este nevoie facultate, iar acest lucru a fost subliniat în mai multe rânduri chiar şi de recruiteri.

În România, învăţământul profesional a avut ca „rezultate“ absolvenţi care să lucreze în joburi tehnice cerute în fabrici, motiv pentru care mulţi investitori din industria componentelor auto şi-au extins activităţile.

Însă în 2009 s-a desfiinţat şi această formă de învăţământ  (după o decizie luată în timpului mandatului Ecaterinei Andronescu, ministrul educaţiei la acea vreme, pe motiv că nu mai exista interes), iar ulterior, la cererea angajatorilor, Ministerul Educaţiei a reînfiinţat această formă de învăţământ în 2012. Aşa s-a ajuns în situaţia în care în 2013 – cel mai recent an pentru care există statistici – în sistemul de învăţământ profesional erau înscrişi mai puţin de 26.000 de elevi, în contextul în care, cu 20 de ani în urmă, în această formă de învăţământ existau aproape 208.000 de elevi înscrişi, iar angajatorii au nevoie de un număr mult mai mare de „meseriaşi“.