Indiferent de aspectul discuției cu privire la vechi versus nou, fiecare generație consideră că are cea mai bună abordare.
Este ca în cazul discuției despre folosirea tabletelor în școli, în scopuri educaționale. Persoanele cu valori mai tradiționale insistă ca această tehnologie să fie lăsată în afara școlilor, deoarece copiii sunt deja expuși masiv la timpul petrecut în fața ecranului, în timp ce educatorii mai tineri spun că tehnologia este un fapt, așa că ar putea fi la fel de bine încorporată pentru a capta atenția copiilor.
Dar ce înseamnă metode tradiționale și moderne când vine vorba de testarea software-ului?
Domeniul asigurării calității software-ului a evoluat semnificativ, atât metodele de testare tradiționale, cât și cele moderne oferind avantaje distincte. În timp ce abordările tradiționale, cum ar fi testarea manuală și modelul waterfall, oferă cadre structurate, metodele moderne bazate pe agile și automatizare oferă flexibilitate și rapiditate. Cheia obținerii unor rezultate QA optime constă în integrarea acestor abordări diverse.
Numele meu este Joana Atanasova, sunt inginer de control al calității în cadrul SoftServe și în acest articol voi explora principalele metode tradiționale de QA - beneficiile și limitările acestora, și voi examina tehnicile moderne care abordează unele dintre deficiențele abordărilor precedente.
METODE TRADIȚIONALE DE ASIGURARE A CALITĂȚII (QA)
Metodele tradiționale de QA au fost coloana vertebrală a testării software timp de decenii și se caracterizează prin abordarea structurată și procesele sistematice. Printre principalele tehnici tradiționale de asigurare a calității se numără:
TESTAREA MANUALĂ
Testarea manuală implică testeri umani care execută cazuri de testare fără a utiliza instrumente de automatizare. Testerii urmează scenarii de testare predefinite pentru a verifica dacă software-ul funcționează conform așteptărilor. Deși această metodă poate consuma mult timp și poate fi predispusă la erori umane, ea oferă informații valoroase despre experiența utilizatorului și ajută la descoperirea problemelor pe care testele automate le-ar putea omite.
Avantaje:
- Flexibilitate pentru a explora probleme neașteptate.
- Judecată umană pentru a evalua utilizabilitatea și experiența utilizatorului.
- Util pentru teste exploratorii și scenarii ad-hoc.
Dezavantaje:
- Consumatoare de timp și de forță de muncă.
- Scalabilitate limitată în comparație cu testarea automată.
- Predispus la inconsecvențe și erori umane.
MODELUL CASCADĂ (WATERFALL)
Modelul Waterfall este o abordare liniară și secvențială a dezvoltării software. În acest model, asigurarea calității este integrată în diferite etape ale dezvoltării, inclusiv cerințe, proiectare, implementare, testare și întreținere. Fiecare fază trebuie finalizată înainte de a trece la următoarea, asigurându-se că defectele sunt abordate într-un mod structurat.
Avantaje:
- Etape clare și definite.
- Mai ușor de gestionat și de documentat.
- Potrivit pentru proiectele cu cerințe bine înțelese.
Dezavantaje:
- Inflexibilitate la schimbări odată ce o etapă este finalizată.
- Descoperirea târzie a defectelor din cauza naturii secvențiale.
- Poate duce la ineficiențe în adaptarea cerințelor în evoluție.
DEZVOLTAREA BAZATĂ PE TESTE (TDD)
Test-Driven Development (TDD) este o abordare în care cazurile de testare sunt scrise înainte de codul propriu-zis. Dezvoltatorii scriu un test, apoi produc codul minim necesar pentru a trece testul, urmat de refactorizare. Această abordare ajută la crearea unei baze de cod robuste, cu un accent clar pe îndeplinirea cerințelor de la început.
Avantaje:
- Asigură îndeplinirea cerințelor codului de la început.
- Promovează o mai bună proiectare și refactorizare.
- Ajută la depistarea defectelor la începutul procesului de dezvoltare.
Dezavantaje:
- Necesită disciplină și poate încetini dezvoltarea inițială.
- Poate să nu fie potrivit pentru toate tipurile de aplicații.
- Poate duce la un accent prea mare pus pe testele unitare în detrimentul testelor de integrare și de sistem.
Deși modelul cascadă este mai puțin frecvent în mediile moderne cu ritm rapid, acesta rămâne foarte eficient în proiectele cu cerințe bine definite și schimbări minime.
METODE MODERNE DE TESTARE
Pentru a fi cei mai buni ingineri de calitate, trebuie să fim incredibil de flexibili, uneori, dacă nu în majoritatea timpului, ceea ce ne face să gândim 'out of the box’ pentru a ne asigura că acest lucru funcționează.
Apariția metodologiilor agile și progresele tehnologice au adus în lumina reflectoarelor noi metode de asigurare a calității. Aceste abordări moderne completează metodele tradiționale și abordează unele dintre limitările lor.
TESTAREA AUTOMATIZATĂ
Testarea automatizată utilizează instrumente software pentru a executa automat cazurile de testare. Această metodă implică scrierea de scripturi care testează diverse aspecte ale software-ului, inclusiv funcționalitatea, performanța și securitatea. Testarea automatizată este utilă în special pentru sarcinile repetitive și aplicațiile la scară largă.
Avantaje:
- Eficiență ridicată și rapiditate în executarea testelor.
- Reutilizarea scripturilor de testare pentru testele de regresie.
- Abilitatea de a executa teste frecvent și la cerere.
Dezavantaje:
- Necesită investiții inițiale semnificative în instrumente și infrastructură.
- Întreținerea scripturilor de testare poate fi complexă.
- Este posibil să nu surprindă întotdeauna nuanțele experienței utilizatorului.
INTEGRARE CONTINUĂ ȘI IMPLEMENTARE CONTINUĂ (CI/CD - CONTINUOUS INTEGRATION AND CONTINUOUS DEPLOYMENT)
CI/CD este o practică prin care modificările de cod sunt testate și implementate automat în mediile de producție. Integrarea continuă (CI) presupune fuzionarea frecventă a modificărilor de cod într-un repository comun, urmată de testarea automată. Implementarea continuă (CD) extinde acest lucru prin automatizarea procesului de lansare, permițând livrarea rapidă a actualizărilor.
Avantaje:
- Accelerează ciclul de lansare și sporește agilitatea.
- Detectarea timpurie a problemelor de integrare.
- Reducerea intervenției manuale și a erorilor umane.
Dezavantaje:
- Necesită o infrastructură de automatizare robustă.
- Poate fi dificil de gestionat și de scalat.
- Necesită o monitorizare atentă pentru a evita problemele în producție.
DEZVOLTAREA ORIENTATĂ PE COMPORTAMENT (BDD - BEHAVIOR-DRIVEN DEVELOPMENT)
Dezvoltarea bazată pe comportament se concentrează pe definirea comportamentului aplicației din perspectiva utilizatorului. Scenariile de testare sunt scrise într-un format de limbaj natural care descrie comportamentul așteptat al software-ului. Această abordare promovează colaborarea între dezvoltatori, testeri și părțile interesate din mediul de afaceri.
Avantaje:
- Îmbunătățește comunicarea și înțelegerea între părțile interesate.
- Promovează o abordare a testării centrată pe utilizator.
- Contribuie la asigurarea alinierii dezvoltării la cerințele de afaceri.
Dezavantaje:
- Necesită implicarea tuturor părților interesate, ceea ce poate lua mult timp.
- Poate necesita formare și ajustări în dinamica echipei.
- Poate duce la provocări în menținerea unor scenarii clare și concise.
În testarea software, există adesea povești complexe ale utilizatorilor care prezintă provocări semnificative, ceea ce face dificilă determinarea celui mai bun punct de plecare. În astfel de situații, revizuirea principiilor stabilite și a metodelor tradiționale de testare poate oferi informații valoroase. Aceste abordări ajută adesea la clarificarea scenariilor complicate. Cu toate acestea, în multe cazuri, creativitatea și adaptabilitatea sunt esențiale pentru optimizarea eficienței și reducerea defectelor în producție. Pentru a oferi rezultate de înaltă calitate, procesele de testare trebuie să includă flexibilitate și inovare.
ECHILIBRAREA EXPERIENȚEI CU INOVAREA - FLEXIBILITATEA ESTE ESENȚIALĂ
Obținerea unor rezultate optime în QA necesită depășirea distincției binare dintre metodele tradiționale și cele moderne. La fel cum strategiile de succes din trecut pot coexista cu inovațiile avangardiste, testarea software poate beneficia de pe urma integrării atât a abordărilor consacrate, cât și a celor mai noi. Metodele tradiționale nu ar trebui să fie respinse doar din cauza vechimii lor, deoarece oferă instrumente valoroase pentru anumite contexte.
Pentru a integra eficient aceste metode, este necesară o abordare flexibilă și creativă. Iată câteva moduri în care metodele tradiționale și moderne de asigurare a calității pot fi combinate:
ABORDĂRI HIBRIDE DE TESTARE
Adoptarea unei abordări hibride implică valorificarea atât a metodelor de testare manuale, cât și a celor automatizate. De exemplu, testele automate pot gestiona sarcinile repetitive și testele de regresie, în timp ce testele manuale se pot concentra pe aspectele exploratorii și de utilizare. Acest echilibru contribuie la asigurarea unei acoperiri cuprinzătoare și a unor procese de testare eficiente.
PRACTICI DE TESTARE AGILE
Încorporarea practicilor de testare agile, precum integrarea continuă și BDD, poate completa metodele tradiționale precum TDD și testarea manuală. Practicile agile promovează colaborarea, feedback-ul frecvent și adaptabilitatea, aliniindu-se bine cu abordările tradiționale care pun accentul pe procesele structurate.
REVIZUIREA ȘI ADAPTAREA PERIODICĂ
Revizuirea și adaptarea periodică a strategiilor de testare în funcție de nevoile proiectului și de progresele tehnologice sunt esențiale. Organizațiile ar trebui să evalueze eficiența practicilor lor de asigurare a calității, încorporând feedback-ul și adaptând metodele pentru a răspunde cerințelor și provocărilor în continuă evoluție.
CONCLUZIE
Încorporarea testării tradiționale și a celei moderne în activitatea noastră de zi cu zi ne va oferi rezultate mai bune decât utilizarea doar a uneia dintre aceste abordări și acesta este un fapt. Partea bună a acestui domeniu de activitate este creativitatea, care nu numai că este încurajată, dar uneori este cerută în numele produsului pe care îl vei livra.
Asigurarea calității este un domeniu dinamic care beneficiază atât de metodele de testare tradiționale, cât și de cele moderne. Practicile tradiționale oferă procese structurate și perspective umane valoroase, în timp ce abordările moderne sporesc eficiența, viteza și colaborarea. Adoptând o combinație a acestor metode, organizațiile pot realiza o strategie de asigurare a calității bine închegată, care să asigure produse software de înaltă calitate. Adaptarea la punctele forte ale tehnicilor tradiționale și moderne permite obținerea unor rezultate optime, răspunzând diverselor nevoi ale mediilor de dezvoltare rapide din prezent.
*AUTOR: JOANA ATANASOVA | QUALITY CONTROL ENGINEER
